Interviu acordat de către Alexandru Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor
Alexandru Oleinic: <Ecuaţia IT este singura investiţie care ne va aduce dividende mari atît pe termen scurt şi mediu, cît şi pe termen lung. Interesul sporit al tinerilor faţă de domeniul IT, demonstrat de concursul naţional “iTineret – Viitorul începe cu tine” şi atenţia acordată Republicii Moldova de către Uniunea Internaţională în Telecomunicaţii, în special prin proiectul de conectare a instituţiilor de învăţămînt la Internet în bandă largă, ne obligă să acordăm domeniului educaţiei IT o atenţie deosebită anul acesta şi în următorii ani>.
– Dle Oleinic, care sînt, la moment, direcţiile prioritare ale activităţii MTIC? După ce principii au fost selectate acestea?
– Principalele obiective ale ministerului sînt şi vor rămîne crearea condiţiilor pentru dezvoltarea industriei TIC, şi, respectiv, a Republicii Moldova. În acelaşi timp, iniţierea şi extinderea afacerilor în acest domeniu trebuie să corespundă unor rigori clare – comoditate şi accesibilitate pentru orice consumator.
În această ordine de idei, avem nevoie de politici care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi să atragă investiţiile necesare în domeniul respectiv, politici care să stabilească standarde conforme celor internaţionale şi să asigure condiţii egale pentru toţi operatorii şi, în primul rînd, să garanteze consumatorilor produse şi servicii de calitate înaltă la preţuri accesibile. Societatea trebuie să conştientizeze potenţialul care îl au tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile pentru relansarea economiei naţionale.
Reieşind din cele spuse, la moment, una din priorităţile ministerului este extinderea internetului în bandă largă, care va oferi fiecărui cetăţean şi agent economic o serie de beneficii.
Implementarea proiectului e-Guvernare este, de asemenea, un alt proiect ambiţios, pe care MTIC îşi propune să-l realizeze în termene optime. Guvernarea electronică, sau e-Guvernare, este calea spre un guvern mult mai eficient, care reacţionează prompt la nevoile cetăţenilor. Nu vorbim despre un nou proiect IT prin care construim reţele de computere conectate în bandă largă. Avem nevoie aici de o transformare reală, fundamentală, prin care regîndim procesul de guvernare şi de serviciu public. În esenţă, ceea ce trebuie să realizăm este ca Guvernul să asiste cît mai bine cetăţeanul în ceea ce priveşte problemele, constrîngerile sau oportunităţile ce-i stau în faţă, asigurînd comunicarea eficientă între diferite părţi ale sectorului public.
Dacă un an în urmă erau organizate mese rotunde privind necesitatea implementării proiectului e-Guvernare, acum sîntem în pragul lansării Centrului Unic de e-Guvernare, iar experţii de la Chişinău asimilează practicile unor lideri mondiali în domeniu, cum ar fi Singapore. Mai mult decît atît, experţii externi deja şi-au expus părerile că R. Moldova are toate şansele să devină un laborator în care să fie elaborat şi testat un model de e-Guvernare, care să fie după aceasta asimilat de statele din Europa de Est şi din CSI.
În lista proiectelor favorite se află şi trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală pînă în 2015 – termenul prevăzut de acordul Geneva – 06. De asemenea, lucrăm asupra perfecţionării sistemului de documentare a populaţiei pentru a-l simplifica şi a-l face accesibil pentru fiecare. Sîntem preocupaţi de deschiderea pînă la finele anului a încă 20 de puncte de acces public la Internet în localităţile rurale din RM pe baza infrastructurii Poştei Moldovei, dotate cu toate cele necesare din punctul de vedere al tehnologiilor moderne de comunicaţii prin bandă largă şi multe, multe alte proiecte, menite să transforme Moldova într-un stat economic dezvoltat.
– De curînd s-a încheiat vizita la Chişinău a Directorului Biroului de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor a Uniunii Internaţionale în Telecomunicaţii, Sami Al Basheer Al Morshid. A fost o vizită de curtoazie sau aţi discutat lucruri concrete?
– Din start, vreau să spun că persoane de acest nivel, inclusiv conducătorii unor concerne internaţionale sau fonduri de investiţii, nu au vizite de curtoazie. Dacă o persoană de acest nivel vine într-o ţară, aceasta deja înseamnă că instituţia este cointeresată în lansarea sau extinderea unor proiecte comune. Uniunea Internaţională în Telecomunicaţii a desfăşurat deja un proiect-pilot de amploare – deschiderea în peste 20 de oficii poştale din localităţile urbane a punctelor publice de acces la internet în bandă largă. Aceste puncte de acces oferă populaţiei, pe lîngă accesul la internet, acces la o bază largă de servicii oferite de stat, menite să debirocratizeze la maxim procesul de obţinere a unor informaţii, certificate, efectuarea unor plăţi sau chiar a depunerii documentelor pentru obţinerea actelor de identitate. Acum UIT ne-a propus un proiect de o amploare şi mai mare – conectarea instituţiilor de învăţămînt la internet în bandă largă, la primă etapă fiind lansat un proiect- pilot.
– De ce instituţiile de învăţămînt? Noi doar avem primării care încă nu au acces la internet şi alte instituţii de stat?
– Vreau să vă spun că iniţiativa “Conectarea unei şcoli, conectarea unei comunităţi” reprezintă un parteneriat public-privat lansat de UIT la iniţiativa ONU, care are menirea să promoveze, la nivel mondial, conectarea la Internet în Bandă Largă a şcolilor din ţările în curs de dezvoltare. De ce accentul pe şcoli ? Deoarece şcolile conectate pot servi drept centre comunitare TIC pentru păturile social-vulnerabile. De asemenea, pot servi ca centre de sprijin pentru oamenii din localitate şi persoanele cu disabilităţi. Obiectivul constă în faptul ca tineri şi copiii care învaţă în aceste şcoli conectate să aibă acces îmbunătăţit la informaţii de ultimă oră şi la tehnologii informaţionale performante. Aceste centre vor stimula dezvoltarea social-economică a comunităţii prin asistarea instruirii generale (cunoştinţe de limbă, capacităţi de logică şi de gîndire) în paralel cu cursuri de dezvoltare a abilităţilor în domeniul TIC. Consider că este o decizie foarte bună. Numai în acest fel vom creşte profesionişti de talie mondială, vom atrage investiţii în această industrie, vom crea locuri de muncă, salarii decente şi, nu în ultimul rînd, vom aduce contribuţii la bugetul ţării. Eu sînt sigur că în urma implementării proiectelor din domeniul TIC, precum şi prin atragerea investiţiilor în domeniu, vor fi create în 3 ani peste 50 000 de locuri de muncă. Pentru aceasta va fi nevoie de cadre calificate, pe care ni le pot oferi instituţiile de învăţămînt. Însă toate acestea nu sînt posibile în lipsa unui interes din partea tinerilor pentru acest domeniu, iar noi putem trezi şi menţine interesul cu ajutorul profesorilor de informatică. În acest sens, pentru perioada septembrie-noiembrie pregătim o serie de întîlniri cu profesorii de informatică din Republica Moldova, în scopul perfecţionării cadrelor. Mai mult decît atît, din luna septembrie va deveni activ clubul iTineret, în cadrul căruia toţi tinerii din R. Moldova vor putea să-şi aprofundeze cunoştinţele şi să discute cu profesionişti din domeniu. La fel, concursul naţional “iTineret – Viitorul începe cu tine”, care în acest an a selectat 100 de tineri în baza proiectelor depuse şi i-a premiat la finalul unei tabere de vară de 5 zile. Pentru anul viitor, vom oferi cel puţin aceleaşi premii, dar vom lansa concursul mult mai devreme, pentru a oferi tuturor şanse egale de participare.
– Atunci de ce în R. Moldova, unde internetul tradiţional încă nu a ajuns la toate şcolile?
– Republica Moldova devine din ce în ce mai interesantă pentru comunitatea IT internaţională. Secretarul General UIT, Hamadoun Toure, a menţionat în cadrul vizitei din acest an la Chişinău că poziţia geografică, cadrele profesioniste şi un sistem fiscal stimulatoriu pot duce Republica Moldova pe calea Indiei şi a altor state, care în decurs de 2-3 ani au atras investiţii de sute de milioane de dolari. În acelaşi timp, Sami Al Basheer Al Morshid a declarat că R. Moldova a fost aleasă drept prima ţară din Europa de Sud-Est unde va fi implementat proiectul “Conectarea unei şcoli, conectarea unei comunităţi” graţie realizărilor obţinute în ultimul an în sectorul telecomunicaţiilor. Domeniul TIC este unul cu cel mai mare potenţial pentru relansarea economiei R. Moldova. Aceasta au menţionat-o şi cei peste 200 de experţi internaţionali care au participat la 6 evenimente de amploare organizate la Chişinău de la începutul acestui an. Atenţia lor şi dorinţa de a conlucra este înţeleasă. În R. Moldova productivitatea unui angajat din domeniul TIC este de 30 de ori mai mare decît în domeniul tradiţional moldovenesc – agricultura.
Experţii de peste hotare nu ascund că sînt interesaţi să-şi extindă afacerile în Republica Moldova. Ei sînt pragmatici şi iau în calcul doar cifre.
Iar cifrele ne arată că veniturile sectorului în 2009 au depăşit 6 mld de lei, sau 10% din PIB. În acest sector activează 13 mii de persoane cu un salariu de peste 6 mii lei pe lună, în peste 1300 de companii. Randamentul unui specialist din domeniul TIC este de 8 ori mai mare decît în sectorul agrar. Acest domeniu nu numai că nu a fost afectat de criza economică, dar a demonstrat o creştere de circa două ori, capacitatea anuală de creştere a pieţei fiind de 400%.
Ne propunem să convingem societatea noastră că sectorul TIC este, cel puţin pentru moment, singurul sector capabil să relanseze şi să susţină creşterea economică durabilă a ţării. Este demonstrat pe experienţa mai multor ţări că o creştere de 10% a ratei de penetrare a Internetului în bandă largă conduce la o creştere de 1,2% a Produsului Intern Brut (PIB).
Afirmaţia mea este, de altfel, susţinută şi de faptul că sectorul TIC este sectorul cu cele mai mari investiţii şi cu cea mai înaltă rată de creştere în ultimii ani – spre exemplu, exportul tehnologiei informaţionale a crescut de mai bine de 10 ori în perioada 2003-2008. Investiţiile în sector, în aceeaşi perioadă, au fost de peste 10 miliarde lei, cu o rată medie de creştere de cca 25% anual.
În ţările din Europa şi Asia Centrală, telecomunicaţiile atrag circa 65 la sută din totalul investiţiilor. Activitatea de export în domeniul TIC a creat peste 200 mii locuri de muncă la nivel global numai în 2007. Moldova poate obţine rezultate similare cu un răspuns strategic care ar deschide sectorul TIC.