Pagina principală • C. Stere
Pascală
Oameni cu credinţă,
Nu iconoclaşti,
Cătaţi la lumină
Ouăle de Paşti
Oameni cu credinţă,
Trecuţi prin nevoi,
Fierbeţi-le bine,
Să nu fie moi.
Oameni cu credinţă,
Ouă să ciocniţi.
Nu ciocniţi pahare,
Că o să muriţi…
Şi de mult se ştie.
Doar Hristos învie.
Read More →
Articol de
Ion RĂZLOG
În preajma revoluţiei 9
97.
- Domnule căpitan, vă rog să-mi daţi o permisie! – tresări brusc căpitanul Feştilă la un apel răguşit.
În faţa lui stătea în poziţia reglementară, dar fără pic de sînge în faţă şi cu ochii săriţi, sergentul Nichita Bardă.
- Ce permisie?… Cum permisie? Pentru ce permisie?… Acum? – hîrăi buimăcit căpitanul.
- Să trăiţi, domnule căpitan! –...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 8
87.
Notiţa citată a “Ogorului” trecea cu prudenţă asupra faptului că lămurirea demonstrativă şi apucase a fi pornită pe coridoarele Academiei.
Ea însă servise “băieţilor” drept un nou îndemn la o glorioasă campanie împotriva jidano-ruşilor.
A şi fost pus îndată la cale un adevărat pogrom al căminului basarabean.
Pînă şi studentele nu fură cruţate de...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 7
Aurel Crăsneanu - Ionel Brătianu
Aceasta este singura naţiune din lume care a luat parte la toate marile mişcări ale omenirei, de cînd aceasta s-a ridicat peste nivelul animalităţii. Evreii au jucat un rol însemnat în înălţarea şi decăderea tuturor marilor imperii antice – Egiptul, Asiria, Babilonia, Persia; fără ei, nu se poate înţelege nici expansiunea elenismului după cuceririle...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 6
65.
- Dar la dumneavoastră dle Răutu, – întrebă cu viu interes magnatul ardelean – la dumneavoastră în Regat, naţia place tot aşa pe rejele vost, ca naţia noastră pe împărat?…
66.
Ceea ce îl mira mai cu seamă era lipsa totală de interes, din partea acestor aprigi luptători, pentru problemele sociale.
Pentru cei mai mulţi, toată filosofia istoriei se reducea la...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 5
53.
- Apoi, am să-i arăt eu – tună Ogru -, bietul popă avea dreptate, numai degeaba crede c-a fost greşală. Arghir, las” că e şi ignorant şi scrie şi despre ce nu ştie; dar cînd un document nu-i convine, îl falsifică. Şi dacă îi lipsesc documentele, le inventează sau brodează din vînt… Iaca, ţi-am adus un manuscris. O carte întreagă, despre isprăvile lui, căci...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 4
37.
Ce departe era elita asta a studenţimii universitare din Ciubăreşti de nivelul chiar al liceenilor din cercurile de autocultură din Chişinău!
.. Se găsesc refugiaţi cîte doi-trei dezertori din armata română, care scriu părinţilor lor din ţară că ţăranii de sub oblăduirea ţaristă trăiesc mai bine ca cei de dincoace de Prut
38.
- Stăi, prietene, ăsta e adevărul. Asistăm,...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 3
28.
Răutu însă, respectînd consemnul, abia dacă îndrăzni să se coboare pînă la restaurant.
În aşteptarea vizitei medicale, în zadar a stat toată ziua la fereastră, privind spre micul square, asupra căruia dădea faţada principală a hotelului şi admirînd case vechi din faţă, de arhitectură turcească, cu arcade.
Într-o băltoacă cîntă broaştele... Ce pot şti ele...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 2
13.
Chestia dezertorilor luă în ochii lui, pe dată, altă importanţă.
În consecinţă, chiar a doua zi, o vizită din nou pe mama Irina, la care îi plăcea să stea, chiar singur, în odăiţa jocurilor de pe vremuri cu Ilenuţa.
"Patria ideală" nu-l primea cu prea multă prietenie...
- Mamă Irina, am văzut pe aici, rîndul trecut, un flăcău într-un mondir soldăţesc. Cine...
Articol de
Săptămîna
În preajma revoluţiei 1
1.
Şi totuşi, Iorgu Răutu era milos şi generos din fire, foarte sociabil şi prietenos, în veşnică căutare de simpatie omenească.
Clădirea Şcolii reale (azi, blocul Facultăţii de Filologie a USM), în care la 24 aprilie 1884 încă mai învăţa Constantin Stere, căpetenia cerchiştilor de la Hotelul european.
Soarta îl condamnase însă să se zbuciume singur într-o lume, dacă...
Articol de
Săptămîna






Comentarii recente