Open/Close Menu Revista “Săptămîna”, publicaţie gen magazin!

Vinerea Mare

Gazeta noastră apare vinerea. De cînd e ea. De 26 de ani încoace. Acum, gîndiți-vă la omul care tot de atîta timp scrie articole pentru Vinerea Sacă, în ziua cînd s-a săvîrșit cea mai mare nedreptate din lume, precum scria Leonid Andreev în una din minunatele sale povestiri.
Îmi încheiam articolele cu cîte un ”Da, azi e o zi neagră pentru noi, dar de poimîne oamenii se vor saluta bucuroși unii cu alții cu ”Hristos a Înviat!” – ”Cu adevărat a Înviat!”. Dar totuși, totuși, totuși… Gîndiți-vă numai: și i-au pus pe cap coroană de spini, l-au răstignit între doi tîlhari, ca să-și bată joc de Domnul nostru Iisus Hristos, fariseii. Unul dintre tîlhari îl șfichiuia cu vorba pe Fiul Omului, fariseii și soldații romani îl batjocoreau. Alături de El stătea Fecioara Maria, mama lui, Maria Magdalena și Ioan, ucenicul său. În timp ce mama sa, Maria, plîngea, Iisus i-l arăta pe Ioan ca noul ei fiu, iar lui Ioan, pe noua lui mamă, dîndu-i sarcina să aibă grijă de ea. Mama, privindu-și Feciorul murind pe cruce. Tristă priveliște, nu?
Dostoevskiy, în traducere liberă: “Doamne, Doamne! Carte minunată e Sfînta Scriptură: cîtă putere și cîtă frumusețe a turnat ea în sufletele omenești! În ea e oglindită imaginea perfectă a lumii, imaginea omului și a caracterelor omenești; nimic nu trece cu vederea, din ea aflăm care va fi așezarea lucrurilor peste sute și sute de ani. Cîte taine dezlegate, cîte adevăruri scoase la iveală! Scumpă mi-i această carte! Un popor, fără cuvîntul lui Dumnezeu, piere, căci sufletul omului e însetat de cuvîntul lui Dumnezeu, e înfometat de frumusețile lui nebănuite”.
Cuvîntul lui Dumnezeu a salvat de la declin un continent. Și acest continent a devenit leagănul de cultură și civilizație al umanității. Vă amintiți de întrebarea retorică pe care Sfîntul Petru o adresează lui Iisus Hristos, pe care îl întîlnește cînd pleacă spre Roma: ”Quo vadis, Domine?” (”Încotro, Doamne?”). Spre Roma, care era pe atunci capiștea desfrîului și a căderii în păcat. Și ca să vezi: Roma (citește: Europa) a fost salvată. Salvată de creștinism.
Totuși, uneori îmi pare că vine vremea de apoi. Europa (citește: Apusul), încetul cu încetul, revine la ceea ce a fost Imperiul Roman în perioada decadenței. Europa, de fapt elitele apusene se bat cu pumnul în pept: ”Noi nu sîntem religioși”. De aceea, niște femei își șterg fundul, în public! cu crucea creștină. Nimeni nu le interzice oamenilor să fie ateiști, însă oamenii trebuie să rămînă oameni, dar să nu se transforme în animale. Sfînta Scriptură e cea mai indicată carte pentru lectură, citind-o, oamenii devin un pic mai oameni. Nu credeți în Dumnezeu, dacă nu vă convine, dar Cele 10 porunci și Predica de pe Munte sînt o sinteză a normelor de conduită pentru întreaga omenire. Norme de conduită milenară, pe care poporul evreu le-a sistematizat și le-a inclus în cărțile sale sfinte, iar popoarele creștine le-au preluat din Învățătura lui Hristos.
Închei tot cu Dostoevskiy – Dostoevskiy spunea că, dacă ar afla că Hristos nu e de partea adevărului, el tot de partea lui Hristos ar rămîne.

© 2018 - SĂPTĂMÎNA