Astăzi, . Ultima actualizare: 26 octombrie 2012

Pagina principală Ştiinţă Nanotehnologiile – o şansă reală pentru evoluţia Republicii Moldova

Nanotehnologiile – o şansă reală pentru evoluţia Republicii Moldova

Mărimea corpului de litere

- Anul 2012 a fost remarcabil prin cîteva descoperiri ştiinţifice în domeniul fizicii. Ştiu că una dintre ele v-a emoţionat profund. Să le împărtăşim şi cititorilor noştri această bucurie.

Ion Tighineanu. Fizician, domeniul ştiinţific: nanotehnologii. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1990), profesor universitar (1993). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2007). Născut la 22 martie 1955 în s. Sofia, r-nul Drochia. În 1972, a absolvit cu medalie de aur şcoala din satul natal, în 1978 - cu menţiune Institutul de Fizică şi Inginerie din Moscova, în 1981 - doctorantura la Institutul de Fizică "P. N. Lebedev" al Academiei de Ştiinţe a URSS. Între anii 1982-1998, a parcurs calea de la colaborator ştiinţific inferior pînă la şef de laborator în cadrul Institutului de Fizică Aplicată al AŞM. În anul 1998, este numit prorector la UTM, iar în 2004 - ales vicepreşedinte al AŞM. A fondat Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor în cadrul UTM, unde a dezvoltat directia ştiinţifică "Nanotehnologii nelitografice". A acumulat o valoroasă experienţă internaţională în Germania, Italia, SUA, unde a realizat diverse proiecte ştiinţifice de lungă durată. A vizitat centre de cercetare şi universităţi şi în multe alte ţări ale lumii: Franţa, Marea Britanie, Canada, Japonia, Coreea de Sud, China, Suedia, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Spania etc. Este reprezentant plenipotenţiar al Guvernului RM la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federaţia Rusă. A publicat peste 550 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 4 monografii în limba engleză, 250 articole în reviste internaţionale cu factor de impact. Are la activ şi 50 brevete de invenţie, 17 medalii de aur şi argint, cîştigate la diverse expoziţii internaţionale de inventică. În prezent, cu circa 2000 citări la lucrările publicate, este printre cei mai citaţi savanţi ai ţării noastre. A pregătit 14 doctori în ştiinţe şi 2 doctori habilitaţi. Bursier Humboldt (1995), deţinător al Premiului Naţional în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (2004), al Premiului "Savantul anului în domeniul ştiinţelor reale" (2005), al titlului onorific "Om Emerit" (2005), al Medaliei de Aur "Inventator Remarcabil" a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (2011). Este cavaler al Ordinului "Gloria Muncii" (2010).

- Într-adevăr, savanţii de la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) de lîngă Geneva, unde se află Marele Accelerator de Hadroni (LHC – Large Hadron Collider), au descoperit recent o particulă elementară consistentă cu bozonul Higgs, prezis aproape cu 50 de ani în urmă de către fizicianul scoţian Peter Higgs de la Universitatea din Edinburgh. Vom menţiona că bozonul Higgs reprezintă ultima particulă dintre cele prevăzute de Modelul Standard al Fizicii Particulelor Elementare (un model teoretic ce explică legile Universului), existenţa căreia nu era confirmată experimental. Este semnificativ că respectivul misterios bozon oferă răspuns la întrebarea de ce corpurile posedă masă. Cu alte cuvinte, cîmpul Higgs, care şi conţine bozonii Higgs, interacţionează cu particulele elementare, conferind masă materiei.

Pentru a detecta bozonul, botezat cu numele fizicianului scoţian, savanţii au creat condiţii asemănătoare cu acelea care existau miliardimi de secundă după Big Bang (Marea Explozie). Reproducerea mediului respectiv s-a efectuat prin ciocnirea frontală a două fascicule de protoni acceleraţi cu ajutorul LHC pînă la viteze foarte apropiate de cea a luminii. Profesorul Higgs, în vîrstă de 83 de ani, a fost prezent la seminarul ştiinţific organizat la CERN pe 4 iulie 2012. Emoţionat pînă la lacrimi, dînsul a exclamat: “N-am crezut ca descoperirea particulei să aibă loc în timpul vieţii mele!”.

- Totuşi profesorului Higgs nu i-a fost acordat Premiul Nobel. De ce?

- Mulţi specialişti din fizică considerau că Premiul Nobel va fi acordat anume pentru prezicerea şi descoperirea bozonului Higgs. Este cert că savanţii de la CERN au descoperit un bozon nou, dar rămîne de adus mai multe argumente şi dovezi că anume el reprezintă misterioasa particulă Higgs, prezisă acum 50 de ani.

- Să ne referim la direcţia ştiinţifică pe care aţi fondat-o pe parcursul anilor  – nanotehnologii nelitografice. Ce mîncare de peşte este ea – ne întreabă mai mulţi cititori?

- Nanotehnologiile nelitografice înseamnă procedee tehnologice de structurare a materiei la scară nanometrică, realizate în baza fenomenelor de autoorganizare sau a înscrierii directe cu ajutorul fasciculelor de ioni. Prin urmare, e vorba de tehnologii fără aplicarea proceselor litografice, care, la dimensiuni de nanometri, sînt foarte costisitoare. Utilizînd metode cost-efective, am elaborat şi diverse nanomateriale noi: nanomatrice semiconductoare, reţele ordonate de nanotuburi metalice impregnate în compuşi semiconductori, reţele de nanofire şi nanomembrane pentru aplicaţii senzorice etc. Recent, în premieră, am obţinut membrane ultra-subţiri din nitrură de galiu cu grosimea de doar cîţiva atomi, ceea ce deschide vaste posibilităţi pentru elaborări de noi dispozitive electronice şi fotonice. Tehnologiile şi nanomaterialele elaborate de noi au fost înalt apreciate de astfel de portaluri specializate din lume ca  NanoTechWeb.org în Marea Britanie sau MaterialsViews.com în Germania, unele dintre aceste rezultate fiind plasate şi pe copertele unor prestigioase reviste ştiinţifice internaţionale.

- Vreau să vă amintesc, dle Ion Tighineanu, că, în cadrul unor manifestări ştiinţifice de la Chişinău, s-a reiterat ideea că nanotehnologiile oferă o şansă reală pentru evoluţia economică a Republicii Moldova, ţară care nu dispune de bogăţii subterane, dar are un apreciabil potenţial intelectual în domeniul respectiv, continuă să pregătească cadre ştiinţifice de înaltă calificare. Avem modele cînd unele state au ieşit din impas şi sărăcie graţie aplicării rezultatelor ştiinţifice în economie?

-  Voi veni cu un exemplu concret. După războiul din 1950-53, Coreea de Sud a început să-şi creeze o economie, în condiţiile în care bîntuia o sărăcie de nedescris. A pornit totul de la zero. Dezvoltarea economică şi prosperitatea în societatea de azi constituie rezultatul implementării unei concepţii de dezvoltare strategică a ţării, elaborată corect de experţi. Printre priorităţi figurau pregătirea cadrelor de toate nivelurile, dezvoltarea ştiinţei şi a tehnologiilor. Cu timpul, această ţară, relativ mică ca teritoriu, s-a transformat, metaforic vorbind, într-un veritabil tigru asiatic, alături de alte tinere democraţii de pe continent (Thailanda, Singapore etc.), saltul economic al cărora a fost determinat de implementarea tehnologiilor avansate din ultimii 30-40 de ani, actualmente – de nanotehnologii. Numai Corporaţia “Samsung Electronics” din Coreea de Sud are în prezent uzine în peste 60 de state ale lumii.

Produsele nanotehnologice au o valoare adăugată foarte mare, ceea ce oferă o şansă economică şi ţării noastre, limitată în materii prime şi surse tradiţionale de energie. Să nu uităm că la finele anilor ’80 ai secolului trecut, Republica Moldova avea o infrastructură puternică în domeniul microelectronicii, iar ponderea industriei în PIB depăşea 50 %. Actualmente, scopul nostru este de a restabili tradiţiile în high-tech şi de a dezvolta nanotehnologiile. Acum un deceniu, cînd am început să achiziţionăm, prin granturi internaţionale, echipamente nanotehnologice, unii colegi puneau la îndoială perspectiva dezvoltării, la noi, a nanotehnologiilor. Echipamentele performante, consolidate şi prin donaţii importante de utilaj de la universităţi din Germania şi din alte ţări, au atras în aceste laboratoare tineri talentaţi. Ca rezultat, ne-am impus în cercetarea internaţională prin elaborări de unicat în domeniul nanotehnologiilor.

Au urmat invitaţii la forumuri ştiinţifice internaţionale în SUA, Japonia, Germania, Franţa etc. Recent, am primit oferte de a prezenta un referat ştiinţific la Conferinţa “SPIE Photonics West” (San Francisco, California, SUA, 2-7 februarie, 2013) şi de a fi copreşedinte al Conferinţei Internaţionale “SPIE Nanotechnology”, ce se va întruni la Grenoble, Franţa, între 24 şi 26 aprilie anul viitor, vezi http://spie.org/app/program/index.cfm? fuseaction ăconferencedetail& conference_idă1042403 &event_idă1042229&listă1. Eforturile noastre în sfera nanotehnologiilor au fost observate şi de Comisia Europeană, oferindu-ne două granturi în valoare a cîte 500000 Euro fiecare pentru fortificarea capacităţilor în domeniu (proiectele MOLD-ERA şi MOLD-NANONET, instituţiile coordonatoare fiind  Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii al AŞM şi Institutul ELIRI), preponderent în scopul achiziţionării echipamentelor noi şi al pregătirii multidisciplinare a cadrelor de tineri cercetători.

- Şcoala ştiinţifică a fizicianului Ion Tighineanu constă din tineri frumoşi şi talentaţi, cu proiecte de cercetare obţinute prin concurs de la NATO, din alte fonduri europene – toţi purtaţi prin străinătate. Cum de reuşiţi să-i atrageţi în cercetare şi să-i menţineţi apoi în echipă?

- Activînd, prin cumul, în calitate de profesor la Catedra de microelectronică şi inginerie biomedicală din cadrul UTM, i-am selectat, pe parcursul anilor, pe cei mai buni studenţi cu aptitudini vădite pentru cercetarea ştiinţifică. Cu toate că laboratoarele în care activează cei aleşi sînt dotate cu utilaj modern, promovez în permanenţă mobilitatea tinerilor cercetători, oferindu-le posibilitatea de a acumula o experienţă internaţională în laboratoarele din Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, SUA etc. Anume această şcoală în străinătate le permite acestora să fie competitivi, să cîştige granturi, dar şi să-şi asigure existenţa. Este îmbucurător faptul că chiar şi după perioade extinse de cercetare în Germania, în cadrul burselor Humboldt, tinerii noştri revin acasă, aducînd cu ei şi donaţii importante de echipament ştiinţific şi tehnologic.

- Cum arată Republica Moldova de la Bonn, Bruxeless, Viena, San Francisco, Tokio, de acolo unde deseori vă aflaţi, dar vă întoarceţi mereu acasă? Ce impresii şi-au creat experţii străini privind nivelul ştiinţei în ţara noastră?

- Dacă e să ne referim la cercetare, pot afirma cu siguranţă că Republica Moldova are o imagine pozitivă în lume. Rezonanţa internaţională a lucrărilor publicate în reviste ştiinţifice de prestigiu, medaliile de cea mai înaltă probă, cîştigate la expoziţiile de inventică de la Geneva, Bruxelles, Pittsburgh etc. – acestea demonstrează că avem un potenţial competitiv în mai multe domenii ştiinţifice. Însăşi asocierea Republicii Moldova la Programul comunitar Cadru 7, acceptată la începutul acestui an la Bruxelles, confirmă acest lucru. Fiecare dintre noi şi toată societatea, în ansamblu, trebuie să conştientizeze că investiţiile în ştiinţa de azi sînt, de fapt, investiţii de perspectivă în economia bazată pe cunoaştere. Actualmente, nu poate fi construită o ţară prosperă fără pregătirea adecvată a cadrelor, fără dezvoltarea ştiinţei şi implementarea tehnologiilor moderne.

- Vă mulţumesc mult pentru interviu! Mult succes în continuare!

Interlocutor, Tatiana Rotaru

     

Vizualizări: 654    





Adaugă comentariu

*


Pe saitul nostru nu e permis:
- Să fie ofensaţi participanţii la discuţie, să fie comise atacuri la persoană;
- Să fie utilizate cuvinte injurioase şi mesaje denigratoare;
- Să fie propagată ura interetnică şi violenţa;
- Să apară comentarii care nu se referă la materialul luat în discuţie;
- Să fie comentate intervenţiile administraţiei saitului.
Page Ranking Tool