Colitele sînt inflamaţii ale intestinului gros. Cele mai frecvente colite apar ca urmare a unor greşeli de alimentaţie, dereglări ale sistemului nervos vegetativ, ale unor boli alergice generale sau boli la nivelul organelor apropiate – enterocolite, pancreatite, apendicite. Se manifestă prin dureri abdominale acute însoţite de constipaţie sau diaree, arsuri stomacale şi intestinale, dureri de cap, lipsa poftei de mîncare, slăbire rapidă, astenie, oboseală, stări febrile şi depresive.
Sînt recomandate plante medicinale cu proprietăţi calmante, sedative, antispastice şi antiseptice. Cele mai bune remedii sînt infuziile din coada-şoricelului, muşeţel, gălbenele, sunătoare, fructe de fenicul, chimion, ienupăr, măghiran, sulfină, cimbrişor, frunze de mur, mentă, roiniţă, coada-racului, flori de salcîm, lăstari înfloriţi de busuioc şi rădăcini de valeriană. Aceste plante pot fi infuzate separat sau în amestec.
O altă pulbere eficientă este cea din seminţe de in recoltate la maturitate deplină, măcinate şi apoi consumate cu puţină apă călduţă în care au stat cîteva minute. Acest remediu se ia de două ori pe zi, cu 20 min înainte de mesele principale. Lichidul obţinut se bea dimineaţa, pe stomacul gol.
Se beau 3 căni de infuzie de leuştean, zilnic, cu jumătate de oră înainte de mesele principale: se infuzează 3 fire de leuştean proaspăt sau uscat în 3 căni de apă clocotită, apoi se strecoară şi se bea neîndulcit.
Indicată este şi infuzia din 2 linguriţe de muşeţel în 250 ml apă clocotită, timp de 10 minute. Se beau 2 căni pe zi, după mese. Se face un amestec din muşetel, coada-şoricelului, frunze de mentă, salvie şi fructe de coriandru. Se infuzează o lingură de amestec în 250 ml apă clocotită, timp de 10 minute. Se beau 2 căni pe zi.
Enterite şi enterocolite
Inflamaţii ale intestinului subţire, ca urmare a ingerării de alimente alterate sau medicamente expirate, respectiv inflamaţii ale mucoasei intestinale, enteritele şi enterocolitele sînt afecţiuni care se manifestă prin frisoane şi febră, dureri abdominale violente, balonări, greţuri, vărsături, sete mare şi semne de deshidratare, puls redus şi tendinţă de leşin. În tratamentul naturist al acestor afecţiuni sînt recomandate infuzii din flori de albăstriţă, coada-şoricelului, muşeţel, busuioc, frunze de zmeur, frasin, anghinare, creţuşcă, sunătoare, răchitan, cimbrişor, fructe de chimion şi ienupăr.
În alimentaţie este bine să se introducă pîinea de orz sau fiertura din seminţe de orz decorticate. Rezultate deosebite se obţin cu un macerat la rece din fructe zdrobite de afin sau cu suc de afine. În enterocolitele acute se impune un repaus total al intestinului inflamat, printr-o dietă hidrică. În prima zi se consumă numai orez fiert, fără carne şi grăsime. Treptat, se pot mînca ouă fierte moi şi brînză proaspătă de vaci. Fructele proaspete nu sînt tolerate, dar se pot consuma rase sau coapte. Se poate consuma vin roşu. Bune rezultate în enterocolite dă oţetul de mere diluat în apă şi polenul uscat. Enterocolita cronică poate fi combătută şi cu apă de tărîţe de grîu. Se pune o mînă de tărîţe de grîu la 1 l de apă rece, se amestecă şi se lasă 8-10 ore, apoi se strecoară apa prin tifon. Întreaga cantitate se bea pe parcursul zilei.
