Cît de solidă rămîne decizia recentă a Alianţei pentru Integrare Europeană de a organiza un referendum pe tema modificării Constituţiei, astfel încît să se schimbe articolul referitor la numărul de voturi ale parlamentarilor necesare pentru alegerea preşedintelui ţării?

- Opinii controversate în societate despre organizarea unui referendum. Opinii controversate şi în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană?

-”Opiniile controversate din societate sînt şi de înţeles. Noi avem o experienţă tristă vis-a-vis de referendumuri şi mai mult decît atît: această propunere cu care venim noi în primul rînd nu este una populară. Cunoaştem cu toţii că oamenii doresc să-şi aleagă preşedintele prin vot direct, nu în Parlament. Pe de altă parte, nu există această certitudine că rezultatul referendumului va fi unul pozitiv. Deci, încă o dată este firesc să fie această reacţie. Ceea ce ţine de poziţia Alianţei, rămîne a fi una solidară. Nu avem o altă opţiune la ora actuală. Şi mai mult decît atît: atunci cînd în Parlament nu avem soluţii este firesc să ne adresăm către cetăţeni pentru a ne răspunde la întrebare. Cînd vorbesc că deocamdată nu avem alte opţiuni, am în vedere că totuşi, pînă la demararea referendumului, ar trebui să continuăm să discutăm cu partidele parlamentare. Şi eu încă mai păstrez speranţa că s-ar identifica o formulă, în urma căreia să alegem preşedintele, să nu ajungem la referendum. Însă aceasta este doar o speranţă.”

- Domnule premier, dar s-a văzut că cu aceste 62 de voturi necomuniste din Parlament încercările de a alege şeful statului au eşuat.

- “Nu s-a reuşit din simplul motiv că nu s-au epuizat toate negocierile. De aceea trebuie să reieşim din realitatea care este una deloc uşoară. Moldova are nevoie de stabilitate politică nu doar pentru a-şi administra treburile curente, dar şi pentru a fi pregătită cu instituţiile sale să facă faţă unei eventuale crize economice aici, în Republica Moldova. Deci, asta presupune responsabilitate maximă în momente dificile.”

- Pe fundalul acestei crize oricum e nevoie de aceste 40 de milioane de lei pentru organizarea referendumului, bani neprevăzuţi în buget.

- “Acesta nu este un preţ care presupune condiţii pentru luarea unei sau altei decizii. Costurile sînt enorm de mari în cazul nereuşitei alegerii preşedintelui şi în cazul continuării acestei instabilităţi politice. Mai cu seamă că în eventualitatea alegerilor anticipate, despre care unii vorbesc, alţii îşi doresc foarte mult, situaţia nu se va schimba în mare. Deci, vom rămîne cu aceeaşi sarcină – alegerea preşedintelui.”

- Un coleg de-al Dumneavoastră de coaliţie, liderul liberalilor Mihai Ghimpu, a spus că chiar şi dacă domnul Dodon declară că vrea să fie ales un preşedinte apolitic, el prin această şmecherie ar împinge societatea tot către alegeri anticipate.

-”Eu nu o să comentez spunerile colegului meu, domnul Ghimpu. Pornesc de la premisa că noi discutăm în Parlament, şi nu doar în Parlament, avînd această responsabilitate vis-a-vis de soarta ţării, nu interesul unui partid sau al unui politician.”

- Bine, dar fără voturile liberalilor oricum este un impas.

- “Fără voturile liberalilor sîntem în impas, fără voturile Partidului Democrat sîntem în impas, fără voturile celor trei deputaţi din grupul Dodon sîntem în impas, dar şi fără voturile Partidului Liberal-Democrat din Moldova sîntem în impas. De aceea, eu cred că această abordare este una vicioasă. Noi trebuie să calmăm spiritele. Pînă o să ajungem să identificăm candidatura la preşedinte trebuie să avem o situaţie în care toţi actorii implicaţi în acest proces să conştientizeze realitatea.”

- De doi ani tot despre asta se vorbeşte.

- “Ei, vreau să vă spun că dacă doi ani s-a vorbit, acum sîntem în situaţia în care timpul discuţiilor a trecut. Deja s-a ajuns la linia roşie, a venit timpul deciziilor. Punctul nostru de vedere ca şi scop vis-a-vis de textul modificării Constituţiei este ca să avem o reformă reală, nu una mimată. Noi nu vom participa la mimarea reformei constituţionale, cum ar fi schimbarea cifrei de 61 cu 51, 40 cu 35 şi alte lucruri, care ţin de formă, nu de conţinut. Noi ne-am angajat şi acesta a fost mesajul nostru, inclusiv către partenerii noştri europeni, să realizăm o reformă reală constituţională, pentru a avea un sistem de guvernare parlamentar în Republica Moldova.”

- Pînă la urmă, să înţeleg că nu va fi micşorat pragul de alegere a şefului statului în Parlament, în cadrul acestui plebiscit?

- “Nu, această reformă presupune o abordare mai complexă. O dată: simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Asta înseamnă un mandat oferit preşedintelui, iar în rezultatul acestui mandat vor fi reduse şi competenţele preşedintelui. Am avut un punct de vedere exprimat solidar – că urmărim ca şi scop transformarea Republicii Moldova într-un stat autentic parlamentar. Mai mut decît atît – am făcut precizarea că urmează să ducem reforma constituţională, începută în 2000, pînă la un final logic. Dacă am fi acceptat să mergem doar prin reducerea pragului, sau a numărului de voturi asta ar fi însemnat o abordare absolut greşită. Asta ar fi însemnat schimbarea condiţiilor de alegere a preşedintelui reieşind dintr-o situaţie în care se află Alianţa de guvernare, dar nu dintr-o perspectivă în evoluţia proceselor politice în Republica Moldova.”

- Experţii sugerează că un eventual eşec al acestui plebiscit ar trebui să şi-l asume chiar Alianţa pentru Integrare Europeană.

- “Păi, este adevărat. Este o iniţiativă şi în caz de reuşită trebuie să şi-o asume Alianţa, şi în caz de eşec trebuie să şi-o asume Alianţa.”

- Eventual, dacă găsiţi un compromis pentru alegerea unui şef de stat, fiind o candidatură apolitică, aceasta nemijlocit înseamnă modificarea acordului de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană-2?

- “Acest acord nu reprezintă ceva care nu poate fi modificat. Insist în a spune că trebuie să discutăm şi trebuie să avem în vedere ceea ce se întîmplă în jurul nostru, nu doar în interiorul nostru. Iar atunci cînd, şi eu aici trebuie să recunosc cînd Alianţa este pentru prima dată izolată în această acţiune, nu trebuie să fim foarte încăpăţînaţi, să demonstrăm falsă bărbăţie şi falsă hotărîre în promovarea unei anumite idei. În activitatea politică, mai cu seamă atunci cînd ai responsabilitatea guvernării, trebuie să urmăreşti eficienţa şi realizarea obiectivelor pe care ţi le propui. Aici nu poţi să faci încercări. Ca rezultat al acţiunilor noastre au de beneficiat sau au să sufere oamenii. Noi o să continuăm să comunicăm, să oferim soluţii.”

- Marian Lupu s-a retras pentru totdeauna de a candida la această funcţie? Sau numai pentru data de 15 ianuarie?

- “La  această  întrebare urmează să răspundă domnul Lupu.”

- Nu Alianţa? El e candidatul Alianţei.

- “Declaraţiile care au fost făcute pe parcursul timpului îi aparţin domnului Lupu, nu Alianţei. Dînsul a luat decizia să nu candideze, după care dînsul a anunţat că candidează, după care iarăşi nu candidează. Candidează – nu candidează, este o întrebare la care dînsul trebuie să dea răspuns.”

- Domnule premier, să admitem că alegerea preşedintelui este o chestiune prioritară în cadrul Legislativului. PCRM-ul vine cu aceeaşi candidatură a fostului guvernator, Leonid Talmaci. Grupul Dodon, chiar dacă şi iniţial s-a arătat că-l susţine pe Oazu Nantoi, care s-a autopropus pentru această funcţie, pînă la urmă a ezitat şi a zis că nu. Dacă a apărut candidatura domnului Talmaci, îl susţine pe domnul Talmaci. Luaţi în calcul şi acest lucru?

- “Noi luăm în calcul toate aceste posibilităţi, însă pentru a începe procedura de vot este nevoie să adoptăm o hotărîre a Parlamentului pentru stabilirea datei alegerilor. Hotărîrea se ia cu majoritatea celor prezenţi în sală. Alianţa pentru Integrare Europeană are 58 de deputaţi în Parlament. Oricum urmează să fie o decizie a Alianţei vis-a-vis de stabilirea datei alegerii, dacă se ajunge la această situaţie. Fără participarea Alianţei în acest proces el nu are cum să înceapă. Dar dacă este să pornim de la eventualitatea organizării acestor alegeri, existînd mai mulţi candidaţi, este foarte bine. Asta înseamnă că urmăm procedura.”

- Dumneavoastră totdeauna aţi insista pe o garanţie, că există 61 de voturi şi atunci şeful statului poate fi ales.

- “Doamnă Ursu, cînd am insistat eu ar fi fost foarte bine să fi fost auzit. Şi nu ajungeam în situaţia în care sîntem astăzi. Urmează să fie una din două ca rezultat: ori alegem preşedintele, ori avem alegeri anticipate. Şi oricum trebuie să existe această finalitate, să nu mai menţinem întreaga societate în starea asta de fierbere. Să nu oferim posibilitatea tuturor celor care, eu o spun cu toată responsabilitatea, nici într-un caz nu doresc binele acestei ţări, incitînd spiritele, chemînd la nişte acţiuni care categoric sînt împotriva înşişi a cetăţenilor şi să avem o previzibilitate în ceea ce urmează să se întîmple în ţara noastră.”

-  Aţi amintit că Parlamentul poate propune cel puţin şase candidaţi pentru funcţia supremă în stat. Alianţa ar trebui să vină cu o singură candidatură?

- “Cu certitudine, da.”

- Dumneavoastră, dacă e să vă citez, aţi spus aşa: actul guvernării este mult mai important decît alegerea şefului statului. Rămîneţi pe aceeaşi poziţie?

- “Doamnă Ursu, chiar dacă sînt criticat pentru această expunere, eu insist în a spune că pe parcursul a doi ani instituţiile statului au fost funcţionale în Republica Moldova. Chiar dacă preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales. Deci, noi nu putem să spunem la ora actuală că Preşedinţia nu a existat. Ea a existat, a avut conducător, aparat, atribuţiile fiind depline, Guvernul a funcţionat, Parlamentul a funcţionat. Şi mai mult decît atît: avem rezultate, rezultate de care uite nici nu am reuşit să ne bucurăm, din simplul motiv că s-a concentrat toată polemica şi toate discuţiile asupra problemelor. Mai mult decît atît: din punctul meu de vedere, absolut greşit s-au ridicat aşteptările oamenilor la această problemă a alegerii preşedintelui. A propos, noi mai în glumă sau mai în serios, dar cînd vorbesc de glumă – o spun cu tristeţe, am constatat, urmărind ultimul sondaj de opinie intern pe care l-am realizat, că un angajament, pe care ni l-am asumat noi în alegerile parlamentare anticipate în 2010 l-am realizat. Ceea ce ţine de combaterea sărăciei. Sărăcia a căzut pe locul şapte, ca şi problemă. Deci, pe primul loc ţine alegerea preşedintelui. Se creează impresia că odată cu alegerea preşedintelui se rezolvă toate problemele în ţară, ceea ce nu este adevărat.”

- Dar a rămas o prioritate combaterea corupţiei.

- “Este adevărat, dar noi vorbim acum de alegerea preşedintelui. Spun de ce nu este adevărat? Pentru că instituţiile urmează să-şi continue activitatea îndeplinind programul, inclusiv în parteneriat cu preşedinţia. Ceea ce urmează să realizăm alegînd preşedintele este că vom asigura această stabilitate politică, evitînd alegerile anticipate. În rest, este fals să spunem că noi n-am avut instituţii funcţionale. De aceea eu insist în a spune că actul guvernării este cel mai important lucru, pe care trebuie să ne concentrăm, deoarece în această perioadă noi am avut posibilitatea să avem rezultate mai bune. Şi în reforma justiţiei, asta nu este o justificare că nu avem preşedinte şi, uite, avem performanţe slabe într-un domeniu sau altul. Ăsta nu este argument.”

Europa Liberă, Valentina URSU