1. America crede că Israelul se pregăteşte de atacarea Iranului
Guvernul american este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului şi a creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal. Potrivit cotidianului, preşedintele american Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizîndu-i asupra consecinţelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întîlni şi va discuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămîna aceasta.
2. Nava italiană “Costa Concordia”, înghiţită de ape
Luxosul vapor, care efectua o croazieră pe Marea Mediterană, a naufragiat, vineri-seară, pe un banc de nisip în apropiere de Insula Giglio, la sud de Toscana, Italia. Potrivit surselor, nava avea la bord 3.200 de pasageri şi aproape 1.000 de membri ai echipajului. Comandantul navei Costa Concordia dorea să îi facă pe plac unui şef al ospătarilor originar din insula Giglio, de aceea a trecut cît mai aproape de aceasta, conform ziarului Corriere della Sera. Şeful ospătarilor a fost interogat de Paza de Coastă şi va fi audiat de anchetatori. Şase persoane au murit şi cel puţin 15 sînt date dispărute după ce vasul de croazieră a lovit o stîncă şi s-a scufundat parţial, la zeci de metri de insula italiană Giglio.
3. Morţi şi răniţi în urma prăbuşirii unei clădiri vechi la Beirut
24 de persoane au fost ucise şi alte 12 rănite în urma prăbuşirii, duminică-seară, a unui imobil vechi la Beirut, a anunţat coordonatorul pentru situaţii de urgenţă al Crucii Roşii libaneze, Georges Kettane. Bilanţul a ajuns la cel puţin 24 de morţi, dar ar putea creşte, anunţă autorităţile locale. Majoritatea victimelor erau muncitori străini care locuiau în Liban. Autorităţile continuă căutările în Beirut, pînă la finalizarea unui bilanţ final al victimelor. Cauza prăbuşirii clădirii încă nu a fost elucidată de către anchetatori.
4. Presa internaţională: cele mai ample proteste de la venirea lui Traian Băsescu la putere
Protestele care se desfăşoară în România nu dau nici un semn că s-ar încheia, scrie presa internaţională, notînd că manifestaţia de duminică-seară de la Bucureşti a degenerat, fiind înregistrate incidente violente soldate cu răniţi. Românii au ieşit în stradă în capitală şi în alte mari oraşe ale ţării precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, relatează postul de radio Europe1. Demonstranţii furioşi pe măsurile de austeritate au aruncat cu pietre şi sticle incendiare spre poliţie. “Protestele au izbucnit joi, după demisia lui Raed Arafat, care se opunea proiectului legii sănătăţii.
5. Putin vrea să combată sărăcia din Rusia pînă la sfîrşitul deceniului
Premierul rus Vladimir Putin a declarat că va candida la alegerile prezidenţiale din 4 martie pentru a putea continua să lucreze pentru a asigura suveranitatea ţării sale şi prosperitatea cetăţenilor în următorii ani şi a cerut eliminarea sărăciei din Rusia pînă la sfîrşitul deceniului. Premierul a lăudat echipa pe care a condus-o în timpul precedentelor sale mandate la preşedinţie şi care a “scos Rusia din război civil, a rupt coloana terorismului, a refăcut integritatea teritorială a ţării şi ordinea constituţională, a revigorat economia şi a asigurat una dintre cele mai mari rate de creştere economică din lume”, scrie NewsIn.
6. Egiptul a cerut un pachet de sprijin de 3,2 miliarde de dolari de la FMI
Egiptul a solicitat Fondului Monetar Internaţional (FMI) să-i acorde un pachet de sprijin în valoare de 3,2 miliarde de dolari, a anunţat săptămîna aceasta un ministru egiptean, în condiţiile în care guvernul interimar de la Cairo vrea să acopere un deficit bugetar agravat de tensiuni politice şi economice. Precedentul guvern sprijinit de forţele armate a respins o ofertă de asistenţă financiară în valoare de trei miliarde de dolari oferită de FMI în luna iunie a anului trecut, însă, între timp, problemele de finanţare ale Egiptului s-au înrăutăţit, iar moneda naţională a început să fie supusă presiunilor. La rîndul său, directorul regional al FMI, Masood Ahmed, a subliniat că mai rămîn de rezolvat o serie de detalii tehnice ale acordului şi că vizita de săptămîna aceasta are drept obiectiv “evaluarea situaţiei Egiptului”.
7. SUA vor da garanţii scrise Rusiei cu privire la scutul antirachetă
Subsecretarul american de Stat William Burns a declarat că Statele Unite sînt dispuse să furnizeze garanţii scrise în privinţa scutului antirachetă, pentru a asigura că acesta nu va fi îndreptat împotriva Rusiei. “Preşedintele Barack Obama a declarat de mai multe ori că Statele Unite intenţionează să găsească o abordare acceptabilă pentru ambele părţi în ceea ce priveşte cooperarea cu Rusia pe tema scutului antirachetă. Noi presupunem că o astfel de cooperare va putea să consolideze atît securitatea Statelor Unite, cît şi pe cea a aliaţilor noştri din Europa sau pe cea a Rusiei”, a explicat Burns.
8. Criza grecească îşi arată colţii
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a estimat recent că Grecia va intra în incapacitate de plată, deşi este de părere că acest lucru se va întîmpla într-o manieră organizată. Declaraţiile survin după ce Moritz Kraemer, şeful departamentului de ratinguri suverane europene din cadrul Standard & Poor’s, a afirmat săptămîna aceasta că statul elen va intra în default cît de curînd. Organizaţiile nonguvernamentale avertizează că Atena se află în pragul unui adevărat cutremur social. Rata şomajului din Grecia a depăşit 18 procente, iar aproape un sfert din populaţie este ameninţată de sărăcie. În privinţa factorului de risc al sărăciei, Grecia numără 20,1% din populaţia sa ameninţată de acest flagel, faţă de o medie de 16,4% în Uniunea Europeană.
9. Acţiune de susţinere a Iuliei Timoşenko în Parlamentul European
Deputaţii europeni care militează pentru eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko au denunţat condiţiile de detenţie ale acesteia şi i-au cerut noului preşedinte al PE, Martin Schulz, să efectueze prima sa vizită oficială la închisoarea unde este deţinută aceasta. “Aş vrea să vă cer ca prima dumneavoastră vizită oficială în calitate de preşedinte al Parlamentului European să fie la Iulia Timoşenko”, a declarat deputata italiană Licia Ronzulli, adresîndu-i-se lui Schulz. Urmăririle împotriva lui Timoşenko au fost criticate în mod deschis de Uniunea Europeană şi de Statele Unite, care le consideră politice şi cer punerea ei în libertate pentru a putea participa la alegerile legislative din octombrie 2012.
10. Danemarca, prima ţară care numeşte un ambasador pentru Arctica
Danemarca, ţară care revendică o parte din mediul submarin de la Polul Nord, a numit săptămîna aceasta primul său ambasador pentru Arctica, de altfel, o regiune din ce în ce mai rîvnită pentru bogăţiile sale, potrivit unui comunicat al Ministerului danez de Externe. Noul ambasador danez, Klavs A.Holm, va avea drept obiectiv principal “să asigure comunităţii daneze (Danemarca, Groenlanda şi Insulele Feroe) un loc vizibil în dezbaterea tot mai intensă cu privire la Arctica”, a declarat ministrul afacerilor externe Villy Soevndal. În zona Arcticii trăiesc circa 4 milioane de oameni şi se crede că aici se găsesc circa 30% din rezervele mondiale de gaz şi 10% din cele de petrol.
