Maria, 20 de ani, Soroca

Sînt o fire foarte serioasă. Dar nu am deloc noroc în dragoste. Credeam că expresia “dragoste la prima vedere” se zice de dragul zisului, dar m-am înşelat. Cu şase ani în urmă, pe cînd aveam 14 ani, întîmplător, am făcut cunoştinţă cu un băiat pe nume Ion. Era din satul vecin. M-a condus acasă. Am vorbit foarte serios despre toate. Era în ziua de 28 august, de hramul satului. Nu-mi făceam nici o iluzie, însă tot mai des îmi reveneau în minte ochii lui albaştri, privirea senină şi glasul, o, ce voce dulce! Cînd îmi aduceam aminte, mi se făcea parcă ruşine şi totodată parcă mi se strîngea inima de durere la gîndul că poate el de mult m-a uitat. Dar nu a fost aşa. A venit la mine cînd eu nu mai speram să-l văd. Mi-a propus să facem Revelionul împreună. Eu am acceptat. Toate sărbătorile de iarnă le-am petrecut împreună, dar continuam să fim doar doi prieteni simpli. Eram tînără şi totuşi am înţeles că se petrece ceva cu mine. Ceea ce nu înţelegeam. Nu mai puteam ore întregi să-l ascult vorbind, fără să mă gîndesc “de ce nu mă sărută? Poate nu-i plac?”. Dar dorinţa mi s-a împlinit. Nu vă pot spune ce am simţit atunci, doar că eram în al nouălea cer de fericire. Am înţeles că iubesc şi sînt iubită. Am fost iubiţi un an, timp în care nu am ştiut ce-i tristeţea. Ajungînd iar de hramul satului, Ion mi-a propus căsătorie. Îl iubeam, dar nu eram sigură că sînt gata să fac acest pas. Îmi era frică de întunericul din faţa mea. L-am rugat să mai aşteptăm, să ne mai gîndim. I-am spus că vreau să învăţ. A plecat supărat foc. Nu a fost la mine timp de trei luni, după care a reapărut. Foarte frumos, a venit cu un buchet mare de trandafiri. După o discuţie aprinsă, a aruncat florile şi a plecat. Dus a fost, n-a mai venit şi m-a blestemat să învăţ şi să am parte de toate în viaţă, numai nu şi de o dragoste oarbă ca a lui.

Acum, după atîţia ani, parcă am de toate. Am învăţat, am profesie, lucrez şi am un salariu bun. Dacă ai bani, ai şi prieteni, şi situaţie în cea mai aleasă lume. Numai nu am parte de dragoste. El, Ion, e unicul pe care l-am iubit cu adevărat. M-am săturat să mă prefac că-l iubesc pe unul ori pe altul. Sărutări ca ale lui nu am mai simţit. Vocea lui şi azi o ţin minte. Dar ochii, privirea, de ce, Doamne, nu le pot uita? Sînt de felul meu mîndră, lucrez cu publicul şi nu sînt timidă. Înaintea nimănui nu îmi tresare inima. Dar cînd îl văd pe el şi azi mi se taie picioarele de la genunchi. E absurd, poate, însă după atîţia ani recunosc că îi iubesc doar pe el. Poate cineva nu va crede, şi totuşi nimănui nu doresc să cunoască acest chin. Uneori las totul baltă şi mă dedau amintirilor. Şi acum, citind revista “Săptămîna”, fiind la serviciu, am hotărît să vă scriu. Azi l-am văzut prin geam. Nu e căsătorit şi totuşi nu-mi acordă nici o atenţie. Poate nu mă mai iubeşte, ori poate nu poate uita cum am procedat cu el. Ne-am întîlnit pe stradă. S-a oprit, m-a salutat şi a plecat fără a spune nimic. Pentru prima oară mi-a părut rău cu adevărat că atunci nu i-am dat ascultare. Atunci credeam că profesia în viaţă şi banii sînt totul, dar m-am înşelat. Mult înseamnă în viaţă să ai alături un prieten bun, un soţ iubitor. Nu trăieşti fără bani şi totuşi ei nu aduc fericirea. Aş vrea să le dau un sfat fetelor. Fetelor, iubiţi pe cei ce vă iubesc cu adevărat. Nu credeţi că starea materială bună e totul. Nu! Aceasta nu e nimic în comparaţie cu o iubire adevărată. Dragostea e cea mai mare avere. Păstraţi-o cît o aveţi alături. Prin intermediul dvs., aş vrea să fac ceea ce nu am făcut pînă acum. Dar trebuia.

Ioane, nu, să nu crezi că vreau să te rog să te întorci la mine. Ştii că nu am să fac asta niciodată. Nu pot. Vreau doar să te rog să mă ierţi, că poate nu ţi-am înţeles sentimentele aşa cum trebuia. Iartă-mă. Poate tu ai uitat ce-a fost, eu însă nu pot. Am nişte amintiri frumoase, dar care îmi macină inima zi de zi. Adio!

___________________________________________________________________________________

Trimite istoria ta de dragoste

___________________________________________________________________________________