Sugestii privind eficientizarea managementului sferei ştiinţei şi inovării

Publicat pe Publicat în Societate

Pe parcursul anilor de după proclamarea independenţei Republicii Moldova au fost aplicate şi s-au succedat mai multe modele de coordonare a activităţii de cercetare, începînd cu cel moştenit de pe timpurile sovietice, trecînd prin Ministerul Educaţiei şi Ministerul Economiei, apoi – ca structura independentă pe lîngă Guvern.

Academician Gheorghe DUCA, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Spre regret, în perioada de pînă la 2004 a avut loc un declin al finanţării şi  o degradare evolutivă a cercetării, atît în institutele Academiei de Ştiinţe şi cele de ramură, cît şi în universităţi. A scăzut considerabil şi stabil numărul de cercetători şi numărul de teze de doctor şi doctor habilitat susţinute, starea de lucruri avansînd pînă la limita critică.

Altă situaţie s-a creat odată cu adoptarea în 2004 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Scopul şi obiectivele Codului au fost dictate de condiţiile socioeconomice care s-au creat pe parcursul a 14 ani de independenţă şi au avut menirea de a consolida comunitatea ştiinţifică, de a obţine o stabilitate şi un grad de autonomie în condiţiile  tranziţiei cu schimburi de Guverne şi politici, de a opri exodul de cadre şi de a atrage tinerii în cercetare.

Resursele financiare alocate după adoptarea Codului au fost orientate spre renovarea potenţialului de cercetare, procurarea echipamentului performant şi înzestrarea laboratoarelor, reparaţia încăperilor şi majorarea salariilor – acţiuni ce au contribuit la atragerea tinerilor în cercetare, astfel încît astăzi cercetătorii pînă la 35 de ani reprezintă circa 30% din tot efectivul angajaţilor în ştiinţă, faţă de  7% în 2004 – şi constituie peste o mie de tineri cercetători, pentru care  actualmente se proiectează  două case de locuit.

Astfel, în perioada de referinţă au fost create şi fortificate capacităţi structurale şi funcţionale care au oferit accesul la fondurile naţionale şi  internaţionale.

Graţie proiectelor derulate în comun cu parteneri din SUA, Germania, Elveţia, Canada, Italia, Rusia, România, Ucraina, Belarus ş.a., comunitatea ştiinţifică a beneficiat de asistenţă externă în volum de peste 20 mil. Euro.

A sporit recunoaşterea internaţională a savanţilor moldoveni, contribuind atît la promovarea imaginii ţării, cît şi la sporirea calităţii  şi eficienţei cercetărilor. A crescut considerabil numărul de articole ştiinţifice în ediţii internaţionale.

Sistemul de legi care a reglementat  sfera ştiinţei şi inovării din RM în ultimii ani a fost recunoscut drept o nouă formă de gestionare a cercetării-dezvoltării în cadrul mai multor întruniri internaţionale de prestigiu, inclusiv în cadrul conferinţelor Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est, care s-au desfăşurat la Chişinău în mai 2007 şi în septembrie 2008, şedinţei AIAN-MAAN din octombrie 2009, a reuniunilor organizate de comunitatea ştiinţifică internaţională (UNESCO, Federaţia Academiilor de Ştiinţe Europene, OCEMN, ICSU ş.a.).

Pe parcursul celor şase ani de implementare a Codului şi prin acţiunile concrete întreprinse, mecanismul de gestionare a cercetării din RM a obţinut credibilitate în faţa comunităţii internaţionale. Mesajul clar şi stabil al conducerii, activitatea participativă a savanţilor în autoadministrare, sporirea volumului de finanţare prin concurs de proiecte, conlucrarea cu diaspora ştiinţifică şi cu experţii străini în diverse programe de mobilitate, constituirea punctelor naţionale de contact pentru toate domeniile prioritare de cercetare ale CE, conlucrarea cu structurile internaţionale şi multe altele au servit drept indicatori importanţi care au facilitat şi au deschis accesul savanţilor la PC7, plasînd cercetarea printre primele domenii care vor adera la Comunitatea Europeană.

Fiind conştienţi de faptul că implementarea codului, la fel  ca şi implementarea oricărei legi, a scos în evidenţă anumite lacune, impedimente, care necesită a fi modificate, dar şi în scopul păstrării autonomiei domeniului de cercetare şi a competitivităţii,  propun să  se introducă următoarele patru modificări substanţiale în actualul Cod cu privire la ştiinţă şi inovare (vezi tabelul):

Unu: De a redenumi Asambleea AŞM în Asambleea Oamenilor de Ştiinţă din Moldova, care să reprezinte organul suprem de autoconducere a comunităţii ştiinţifice şi de a institui Preşedinţia Asambleei prin rotaţie – de către reprezentantul AŞM, al Universităţilor, al ştiinţelor medicale şi al ştiinţelor agricole cîte un an.

Doi: De a transforma Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică în Consiliul Naţional pentru Cercetare (CNC), care va realiza politica  în sfera ştiinţei şi inovării şi va avea statut de  organ central de gestionare a domeniului cercetării-inovării.

Trei: De a redenumi Consiliul Consultativ de Expertiză în Consiliul de Expertiză şi Evaluare a Proiectelor, directorul căruia să fie numit în funcţie de către CNC pentru o perioadă de nu mai mult de 4 ani, iar expertiza şi evaluarea proiectelor de cercetare şi inovare să fie asigurată de experţi independenţi, inclusiv savanţi moldoveni din diasporă.

Patru: De a scoate complet finanţarea cercetării din subordinea AŞM şi de a dezvolta paralel două modalităţi de repartizare a alocaţiilor bugetare:

– direct,  prin ministerele de resort şi AŞM, pentru cercetarea instituţională,

– prin concurs, pentru cercetarea fundamentală şi aplicativă.

Modalitatea directă de finanţare ar presupune distribuirea din bugetul de stat a resurselor financiare pentru susţinerea instituţională prin ministere pentru institutele de ramură şi universităţi, şi prin AŞM  pentru institutele academice. Prin introducerea finanţării instituţionale ministerele au posibilitatea de a dezvolta structurile de cercetare cu impact asupra domeniului.

Resursele financiare destinate cercetării  prin concurs de proiecte se va realiza prin  trei structuri separate, care se vor afla în subordinea CNC – Fondul Cercetări Fundamentale, Fondul Cercetări Aplicative şi Transfer Tehnologic şi Centrul proiecte internaţionale, care vor anunţa şi vor monitoriza concursurile de proiecte. Aprobarea tuturor proiectelor se va face cu acordul CNC la propunerea fondurilor şi Consiliului de Expertiză şi Evaluare a Proiectelor cu acceptul beneficiarilor şi/sau a ministerelor.

Prin această reformă se vor păstra cele trei principii cardinale de organizare a ştiinţei şi inovării, principii ce şi-au demonstrat axiomatic viabilitatea:

– Autonomia şi autoadministrarea sferei ştiinţei şi inovării prin organele reprezentative, constituite din toţi subiecţii din sfera ştiinţei şi inovării;

– Consolidarea comunităţii ştiinţifice din ţară, indiferent de modul de organizare, cu antrenarea tuturor verigilor (academice, universităţi departamentale, agenţi economici, ONG de specialitate şi) în proiecte comune de cercetare;

– Competitivitatea cercetării prin concurs.

Ca rezultat al reformei propuse vor fi reformate autorităţile reprezentative supreme ale comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova.