Convenţia de la Istanbul fără Istambul

Pe 1 octombrie, Parlamentul de la Chişinău a ratifi cat
în prima lectură Convenţia Consiliului Europei privind
prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor
şi violenţei domestice, numită generic şi „Convenţia
de la Istanbul”. Drept că Turcia n-a încuviinţat această
convenţie, dar, din inerţie, rămîne să se numească
în continuare «de la Istambul». Aceasta prevede că
autorităţile Republicii Moldova se angajează ca violenţa
împotriva femeilor să fi e pedepsită în mod corespunzător,
să fi e alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii
centrelor de criză pentru victimele violenţei, linii telefonice
de urgenţă care să fi e disponibile 24 din 24 de ore,
adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere
psihologică şi juridică, dar şi alte măsuri. Parcă
sună nevinovat. Asta-i pe de o parte, iar pe de altă parte,
cei care au citit această Convenţie găsesc nişte buturugi
subacvatice şi multă terminologie stranie cum ar fi , de
exemplu, în loc de «sex» – «gen». De ce a apărut aşa
din senin necesitatea ratifi cării unei Convenţii învechite
nimeni dintre ştabii puterii încă nu şi-a dat cu părerea.
Probabil că există vreun angajament internaţional legat şi
de banii de care avem nevoie atît de mult.
În seara zilei de marţi, 5 octombrie, procurorul general Alexandr

Biserica Ortodoxă din Moldova
cere să nu fie ratificată
Convenţia de la Istanbul,
care prevede prevenirea violenţei
asupra femeilor şi a violenţei
domestice, informează
Realitatea.md. În acest sens,
mitropolitul Moldovei Vladimir
a venit cu o adresare către
Parlament, prin care solicită
să nu ratifi ce în a doua lectură
Convenţia sus-menţionată.
Reprezentanţii Bisericii susţin
că printre prevederile legale,
care au o intenţie nobilă, s-ar
ascunde şi unele formulări neclare,
care ar pune în pericol
unele principii ale creştinismului
ortodox. „Deseori, ca şi în
cazul textului Convenţiei de la
Istanbul, în detalii se ascunde
[…] ştim cine. O serie de formulări
foarte plastice şi nuanţe
juridice camufl ate în Convenţia
nominalizată au capacitatea
de a deschide poarta la o
avalanşă de consecinţe grave
pentru societatea noastră, nu
tocmai perfectă, dar aşa cum
o cunoaştem.
Unul dintre cele mai controversate
aspecte ale Convenţiei
de la Istanbul este defi –
niţia conceptului de ”gen”. Potrivit
art. 3, lit. c) al Convenţiei:
“gen” va însemna rolurile,
comportamentele, activităţile
şi atributele construite social,
pe care o societate dată
le consideră adecvate pentru
femei şi bărbaţi.
Aşadar, pentru prima oară,
un tratat internaţional nu echivalează
”genul”, în mod clasic,
cu ”sexul biologic”, dar îl defi
neşte drept ”construct social”.
De aici şi implicaţiile ce se
doresc a fi derivate – cu o astfel
de încărcătură ideologică,
norma de la art. 3 lit. c) vine să
ne prezinte că, fi ind un ”construct
social”, omul se naşte
”neutru”. În consecinţă, de aici
ar rezulta că genul ar putea fi
modifi cat de societate sau de
persoană. Prin urmare, acest
text neagă realităţile obiective
de existenţă a bărbatului şi a
femeii”, se menţionează în declaraţia
semnată de mitropolitul
Moldovei Vladimir.De asemenea,
clericii sînt deranjaţi de
faptul că noua Convenţie îi impune
să raporteze organizaţiilor
sau autorităţilor despre acte
grave de violenţă despre care
afl ă pe parcursul activităţii lor,
invocînd că aceste prevederi
ar periclita „secretul profesional
al mai multor categorii sociale:
doctori, psihologi, preoţi,
avocaţi,mediatori etc.”.