Leonid Oleinicenco: ”Statul nu investește deloc în sport!”

 

Un meci de fotbal nu începe în minutul zero

Leonid Oleinicenco s-a confesat corespondentului „Komsomolskaia Pravda” despre cum a ajuns fotbalul nostru în halul în care a ajuns, de ce, pe an ce trece, situația devine și mai rea și de ce stăpînirea nici nu vrea să audă de sport.

 

 

 

Ne-am întîlnit cu dl Leonid Oleinicenco, președintele Federației Moldovenești de Fotbal, la scurt timp de la cel mai dureros eșec din istoria naționalei noastre – pierderea cu 0 la 8 în fața naționalei Danemarcei. Mai pierduseră ai noștri și cu 0 la 6, și cu 1 la 6, dar nici chiar să încaseze tocmai opt mingi! Stăm în cabinetul președintelui FMF la o ceașcă de cafea tare și, firește, am abordat durerosul subiect al acelui meci care i-a afectat pe toți iubitorii fotbalului.

„Guvernarea nu se interesează de fotbal!”

  • Și totuși, ce a fost în Danemarca?
  • A fost rezultatul comun al acțiunilor tuturor structurilor noastre de stat, al tuturor responsabililor de dezvoltarea sportului în țara noastră.
  • La ce vă referiți?

  • Statul nu investește un ban în sport. Iar rezultatele obținute pînă acum, rele sau bune, sînt tot ce avem, totul la ce am ajuns împreună cu guvernul, parlamentul, cu alte structuri de stat.
  • În perioada sovietică, nu prea au fost condiții speciale, cu toate acestea, în anii ’90, au fost și rezultate bune…
  • Uitați de perioada sovietică! Acum ne interesează doar alegerile, doar politica. Nu ne mai interesează asistența socială, nu ne mai interesează sportul! Nu ne mai respectăm pe noi înșine! O organizație obștească în persoana FMF merge la parlament cu un șir de programe de dezvoltare: „Măi băieți, voi cheltuiți banii publici, mijloacele contribuabililor. Aruncați o privire și peste aceste programe!”
  • Și aruncă?

  • Întrebați-i pe ei de ce nu o fac! Vreau să rămîn independent din punct de vedere politic, și-mi reușește, deocamdată. Cu toate că se fac încercări susținute de a ne atrage în vreo tabără. Noi nu putem să nu colaborăm cu organele de stat, dar ele sînt obligate să colaboreze! Iar noi rămînem cu mîna întinsă. Noi cerem: „Dați-ne voie să desfășurăm campionatul!” Iar autoritățile nu înțeleg că deja am pierdut un an și jumătate! Am pierdut deja o generație de fotbaliști! Am ratat două cicluri în diferite categorii de vîrstă. Iar prestația naționalei este și rezultatul laturii economice, rezultatul acțiunilor statului. Nu sîntem nici noi sfinți, am comis greșeli, multe lucruri nu le știam… În timp ce de la noi se cer rezultate bune aici și acum! Se tot vorbește despre bugetul federației… Uitați de buget! Noi ne descurcăm singuri, fără vreun ajutor din altă parte. Investim acolo unde e necesar, acolo unde o cere FIFA și UEFA. Și are dreptul să ne ceară socoteală unde investim noi mijloacele doar cel care ni le dă, și nicidecum politicienii moldoveni. Iar noi deja am demonstrat că Federația de Fotbal este unica organizație sportivă din țară care este capabilă să facă măcar ceva. Mai mult, vreo 80 la sută din bugetul nostru este îndreptat în susținerea statului.
  • Adică?

  • Mă refer la procesele pe care le finanțăm, fie infrastructură – terenurile pe care le donăm. Le dăruim, în mare parte, organelor puterii locale. Și nu le dăruim pur și simplu, ci stimulăm dezvoltarea sportului și investirea în acest domeniu. Un deputat ne acuză că terenurile sînt deteriorate, iar federația nu le repară. Noi le-am donat, beneficiari au devenit autoritățile locale, care trebuie să le îngrijească, să schimbe gazonul, să dezvolte sportul la nivel local! Ceea ce a fost o revelație pentru acel deputat care, fiind la cîrma ministerului de profil, nici nu bănuia de toate acestea! Cum poate fi așa ceva?! Intenționăm să deschidem clase de fotbal în școli. Vă imaginați cît efort ar trebui să depunem pentru a le pune pe toate la punct în clasele a cincea – a douăsprezecea în toate școlile din țară? Astfel vom crea un potențial pentru fondarea în trei ani a primei școli-internat cu profil fotbalistic în Moldova.

Mersul la biserici este permis, transportul public este supraaglomerat, iar fotbalul este interzis! Am expediat o sumedenie de scrisori pe adresa președinției, parlamentului, a ministerului. Și degeaba. Respectăm toate restricțiile sanitare, pe un ditamai teren de fotbal se află doar 22 de persoane, invităm autoritățile: „Veniți și vedeți!”

  • Nu vin să vadă?

  • Nu vor să vadă! Doar politica-i interesează.

 

„Ne-au bătut niște poștași și pescari, și noi cine sîntem? Tot niște poștași!”  

  • Fotbaliștii naționalei sînt acreditați în echipe tari din Italia, Grecia, Turcia, Rusia. Cînd sînt convocați la națională, parcă-s alți oameni. De ce? Se zice că tehnicienii cluburilor i-ar ruga pe stranieri să-și menajeze forțele în meciurile naționale…

  • Nu prea cred… Poate ar fi apărut niște pretenții la cîte vreun jucător… Sînt băieți tineri, atunci cînd în debutul partidei cu Danemarca ți se acordă o lovitură de pedeapsă de la punctul cu var, mai pierzi din elanul tineresc. Reabciuc, după meciul cu danezii, era plin de lacrimi! Epureanu cu mare greu este lăsat de la clubul turc să vină la meciul naționalei, dar o face numaidecît, imediat ce este convocat. Știți că nu avem un psiholog sportiv?! Anul trecut, am fost nevoiți să invităm unul din Ucraina. Noi nu avem specialiști, nimeni nu învață această meserie! Am abordat subiectul și la guvern, am vorbit și cu deputații… Se impune imperios crearea unui grup științific. Atunci cînd vine un antrenor nou, trebuie să-i pun pe masă toată informația despre fiecare membru potențial al lotului național. Tot ce ține de biomecanică, pregătirea funcțională, analiza comparativă din ultimele luni, ce sarcină, ce tip de regim, vitaminizarea… De altfel, avem mari probleme și în ce privește medicina. Acum ne asumăm responsabilitatea să creăm un potențial grup de medici pe care am putea să-i angajăm. Însă această problemă poate fi soluționată doar la nivel de stat. Pe cînd noi nu dispunem nici măcar de un centru medical. Intenționăm să-l creăm, dar vă dați seama cîte investiții necesită? Fără toate acestea, peste vreo zece ani nu ne vom alege cu nimic. Deși, nici acum nu avem nimic… Înțeleg că pot avea probleme la viitoarele alegeri, însă dacă azi nu vom face nimic, nu vom investi nimic, nu vom obține rezultate nici peste zece ani. Și trebuie s-o începem cu naționalele U-15 și U-17.
  • Cum rămîne cu meciurile Diviziei naționale?
  • Încercăm să rezolvăm și această problemă. Eu, bunăoară, sînt preocupat mai mult de campionatul Moldovei. Aș zice că trebuie de urgență să începem competiția din Divizia A! Mai este și Cupa Moldovei, iar în luna mai trebuie să informăm UEFA pe cine vom delega la cupele europene! Sîntem în stare să desfășurăm competițiile, însă nu ni se permite… De vină este și componenta economică. Am indicat și legislativului, și executivului sursele de unde am putea lua mijloacele necesare pentru a fi investite în sport fără a afecta bugetul de stat. Însă toți rămîn impasibili, îi interesează cu totul alte probleme…
  • Ce părere aveți despre prestația antrenorului principal al naționalei Roberto Bordin?

  • Vreți sînge? Lăsați tehnicianul mai întîi să se determine cu jucătorii, cu gradul lor de pregătire, cu poziționarea în teren. Cu toții am sperat că va merge bine chiar din primul meci, dar să nu uităm că am avut de înfruntat echipe destul de serioase. Acum, nu mai există echipe slabe! Noi sîntem cei mai slabi! Și trebuie să conștientizăm acest lucru. Sîntem mai slabi din punct de vedere economic chiar și decît Andorra, de la care am mîncat bătaie. Andorra se bucură de serioase scutiri impozitare, Andorra investește în sport. În timp ce noi nici măcar stadion nu avem! Andorra îl are! Cu gazon natural. Iar noi trebuie să-l arendăm, pentru că nu-l avem pe al nostru. Și nimeni nu ne întreabă dacă avem bani pentru arenda stadionului. De aceea și sîntem cei mai slabi, pentru că nu investim în fotbal, în cluburi, în dezvoltarea fotbalului pentru copii și adolescenți! Statul s-a distanțat, statul nu stimulează sectorul privat să investească în sport. Iar dacă nu-s investiții, nici cluburile nu pot plăti salarii jucătorilor, care trebuie să-și hrănească familiile. Atunci cînd fotbaliștilor nu li se plătește salariul, ei nu mai sînt profesioniști. Sînt amatori! De aceea și sîntem cei mai slabi din Europa! Dacă sportivii tac, nu înseamnă că totul e bine! Fotbaliștii sînt deprinși cu condițiile vitrege, cu greutățile, cu sarcinile solicitante. Sînt persoane foarte rezistente. Însă să nu le crape răbdarea în scurt timp! Sportul este o întreagă industrie, și nicidecum o mișcare de voluntariat.
  • Federația creează naționalei toate condițiile, dispune de o superbă bază de cantonament – una din cele mai bune din Europa, dar jocul lipsește. De ce?
  • Întreb și eu, de ce. Jocul lipsește pentru că lipsesc investițiile în fotbal! Ne indignăm, cum de am pierdut în fața unor poștași și pescari. Și noi cine sîntem? Nu sîntem și noi niște poștași și pescari?! În națională se regăsesc cei mai buni pe care-i avem la ora actuală, rog să mă credeți! O parte din vină o au și jurnaliștii. O jurnalistică sportivă de calitate lipsește cu desăvîrșire! Nominal, ea ar exista, însă și aici nu este investit nici un ban. Lipsește interesul pentru știrile sportive de calitate.
  • Ce ar trebui să se întîmple ca să vă audă și autoritățile?

  • Vorba e cît de deschisă e guvernarea pentru un dialog cu domeniul social. Ce să mai vorbim dacă nici minister nu avem! Pe toți i-au băgat într-un singur minister, iar unul de profil lipsește.

Ați remarcat bugetul destinat sportului? Vreo 40 de milioane de lei. Niște bănuți la atîtea și atîtea federații sportive de profil. Cred că federația noastră este singura care nu a cerut vreodată bani. Niciodată! Ba din contra, noi investim în stat! Și noi nu avem stadion, pur și simplu nu-l avem!