A fost inaugurată prima Centrală Termică pe Biomasă integrată în SACET

Termoelectrica nu mai e ce a fost cîndva. Poate că undeva, pe polițele memoriei noastre, mai păstrăm imaginea unui furnizor de energie electrică  care nu prea are capacități de manevră, care scoate abur pe la toate încheieturile și care este sunat non-stop că s-a rupt nu știu ce, că e rece nu știu unde și  multe din astea. Dovada unei mari schimbări, pe lîngă multe alte schimbări, e o primă centrală termică pe biomasă integrată în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău. Am remarcat că, în comunicatele sale de presă, serviciul  respectiv de la întreprindere scrie aceste cuvinte cu majuscule: Centrală Termică pe Biomasă…  Poate că nu e chiar corectă ortografierea, însă pentru ei, pentru efortul pe care l-au depus, cuvintele sînt, pînă la urmă, nume proprii și au personalitate.

Dincolo de  aceste interpretări însă, trebuie să spunem că  evenimentul  inaugurării a fost unul cu mari prezențe  în fața presei, inclusiv  excelența sa Steven Fisher, Ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Mihail Lupașcu, secretar de stat  la Ministerul Economiei, Ghenadie Țepordei, Director general  al Agenției Proprietății Publice, alte persoane care au reprezentat Primăria municipiului, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare,  Institutul  de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.

Centrala Termică a fost construită în cadrul proiectului ”Integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere  a energiei termice  în sistemele de termoficare centralizată”, proiect desfășurat în colaborare cu Institutul  de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și cofinanțat din bugetul de stat al Moldovei.

Noua centrală  are o putere instalată de 150 kW, poate fi monitorizată la distanță și, iar asta e  foarte important, reduce substanțial emisiile  de CO2.

Veaceslav Eni, Director General „Termoelectrica”, a declarat, în cadrul evenimentului, că întreprinderea  a parcurs un drum nou,  trăind  și acumulînd experiențe pe care nu le-au putut avea pînă acum. Mai mult decît atît, lansarea proiectului indică începutul unui proces  mult mai amplu, iar odată dovedită eficiența proiectului, Termoelectrica își propune să-l reproducă la scară largă preponderent în suburbiile Chișinăului.

Costul proiectului este de 1,7 milioane de lei, însă e cazul să  recunoaștem că beneficiile  trebuie să-l depășească cu mult. Cu atît mai mult cu cît un proiect de asemenea natură este parte a unei schimbări pe care sîntem obligați să o facem pentru a păstra  culoarea verde a acestei planete și  albastrul nemărginit  al acestor orizonturi.

«Săptămîna»