Să trăim, să ne tot scuzăm!

În ultima vreme, Vladimir Voronin este un mare liber cugetător, filozof de viță veche, poleit cu noblețe bolșevică,  un Solomon al înțelepciunii populare care, în viața lui zbuciumată în iureșul politic, n-a mîncat nici măcar un cățel de usturoi. Glumițe în stînga, glumițe în televizor, ăla e rău, ălălalt e rău de tot. Se prea poate să-l fi atins marasmul, dat fiind faptul că nu prea ține minte ce și cum a fost pînă în 2009, cînd dînsul era pahanul,  Moldova fiind un fel de knezat. Dar asta a fost cîndva, demuuult și cine mai ține minte dacă era și adevărat! Unii însă mai păstrează în memorie file-urile timpurilor pseudo-comuniste pentru că au avut de suferit. Cei care au fost fericiți pe timpul lui Voronin au rămas la fel de fericiți și astăzi, doar că au trădat nițeluș, dar asta acum altfel se numește. Animalul politic, de regulă, face moaca gravă și zice că ”nu se regăsește unde s-a regăsit și a huzurit un timp”, adică, el a crescut în valoare, pe persoana fizică care este, iar partidul și echipa-matcă a degradat. Un oarecare  Sîrbu, bunăoară, puhav la obraz și la vorbă, de vreo zece ori s-a tot ridicat cu liftul nesimțirii pe culmile democrației. O fi rușinos, numai că din punct de vedere juridic totul e ok, el asta știe, el asta repetă. Mai mult decît atît, ei nu găsesc nici democrație internă lîngă acei care au pierdut mandatul. Da chiar, zău, de unde democrație fără post, fără influență și fără bani! N-a fost și nici nu va fi.

Cînd dl Voronin era președinte ales, dreptatea se făcea din mers, deseori, cu lama sub unghii, mergea pe la instituții și toată cinovnicăraia făcea în pantaloni cînd dădea cu ochii de moaca prezidențială supărată pe timp de zi, mai puțin noaptea. O mulțime de oameni încă mai cred că așa e corect să fie, iar Stalin te-mpușca spre binele tău. Apar și tot felul de ligi ale tineretului care împărtășesc acest conținut de idei.

Domnul Voronin are chef de glume, iar lui Valeriu Pasat, de exemplu, nu-i arde de hi-hi, ha-ha! Pentru că Valeriu Pasat a fost rupt în două de către Vladimir Voronin, cel care avea la îndemînă toate polițiile, armatele, judecătorimea,  procurorii. Cineva mi-a spus că Voronin visase cum că Pasat pretindea a fi succesor la președinție. I se arătase că rușii, ca și cum, îl susțin pe Pasat, cu atît mai mult Ciubais.

Pentru ce a stat Pasat la pușcărie? Pentru niște avioane vîndute, legal! americanilor. Pentru faptul că americanii au declarat că tranzacția a fost oficială, deschisă (în măsura în care) și bilateral-avantajoasă (tot în măsura în care), iar Vladimir Voronin a făcut repede un calcul de marketing și a constatat că-i ieftin! Valeriu Pasat a fost cercetat penal şi condamnat la 10 ani de puşcărie pentru că ar fi prejudiciat statul cu 53 de milioane de dolari în 1997, prin comercializarea a 21 de avioane, pe cînd era ministru al Apărării, contract avizat de toți șefii timpului, Presedinție, Parlament, Guvern. Iar după gratii a stat doar Pasat, pentru că așa a decis babaiul. Apropo, la Mărculești au rămas 6 MIG-uri nevîndute de Pasat. Peste un timp, aceste MIG-uri au fost duse în Belarusi pentru a fi ușor reparate și ușor împrospătate. Asta a costat circa șase milioane de dolari. Le-au adus înapoi și, probabil au și putrezit, pentru că, de 20 de ani, nici un aparat nu s-a înălțat spre cerul tării. Ar trebui poate să i se deschidă lui Pasat un dosar pe faptul că nu a vîndut și aceste 6 avioane și că, astfel, a prejudiciat statul cu alte cîteva milioane.

V.V. l-a mai acuzat pe Pasat că a pus la cale să-l lichideze pe Iurie Roșca cu o ghioagă românească, iar Vieru trebuia să stea la pîndă. Bîzdîgănii cu balauri în mintea, pe atunci încă neîmbătrînită clinic, a lui Voronin (presupunem că acum, fără Cavinton, e și mai grav). Mări se vorbiră, Pasat, cu niște popi, să încropească o lovitură de stat provincială și să-l ardă în candelă pe Roșca. Procurorii au crezut, judecătorii au crezut, dosar cu ață albă au cusut.  Pe atunci, toți credeau orbește tot ce spune dl Voronin. El te punea în butucul cu cărți și tot el te scotea.

Pasat a mai fost acuzat că deține ilegal un kistol. Kistol cu dedicație, dăruit de către ministrul Apărării al României, dacă nu greșim. Procurorul a sărit ca ars și… l-a ars pe Pasat. Toatea aceste năzdrăvănii, care au costat ani de detenție, sănătate zdruncinata și în general o viață de om, sînt faptele lui Vladimir Voronin, care, la o distanță de puțin peste un deceniu, ne învață cum să construim corect țara, cum să fim oameni de omenie și toți să-și facă cinstit treaba.

Am dat curs acestor amintiri pentru că, săptămîna trecută, Procuratura Generală a publicat un text scurt și cuprinzător în care îi prezintă scuze publice, în numele statului,  fostului ministru pentru condamnarea ilegală. Să înțelegem că și în numele lui Vladimir Voronin? Sau poate și în numele lui Petru Lucinschi, care, în calitate de martor la proces, n-a prea asudat cu argumente incontestabile. Să înțelegem că și Procuratura și-a turnat cenușă în cap, sperăm că a făcut-o sincer și în cunoștință de cauză, în numele tuturor vînduților implicați în proces.

Toată lumea – cu simțul datoriei împăcat, Cu excepția lui Pasat. El zice așa: „Au trebuit să treacă 16 ani ca Procuratura să ceară scuze public. E ridicol că  scrisoarea prin care Procuratura îşi cere scuze este semnată de fostul viceprocuror general, de cel care a instrumentat dosarul şi şi-a bătut joc de mine, Igor Popa”.  Iar judecătorul care a instrumentat judecata pretinde a fi cel mai mare peste toți judecătorii. Așa că, meargă nunta sănătoasă, să trăim, să ne tot scuzăm!

Stan LIPCANU