Promisiuni la kilogram. Citiți atent și votați corect

 

Sincer vorbind, noi nu am avut atîta răbdare să citim, dar mai cu seamă să înțelegem tot ce promit domnii candidați la prezidențiale. Ei promit mult mai multe decît sîntem noi în stare să digerăm. Ne-am bazat pe puterea de înțelegere și analiză a celor de la „Expert-Grup”. Ei au muncit și au înțeles mai tot ce promit candidații pentru alegerile președintelui din 1 noiembrie. Au cusut și un studiu la temă, care pare a fi, cel puțin, curios. Dumneavoastră însă citiți-l cu alți ochi, din perspectiva înțelegerii Dvs. Astfel ca, la 1 noiembrie, să votați corect.

Întîi și-ntîi, s-a constatat că doar (sau tocmai) cinci din cei opt candidați electorali au publicat programele lor electorale, iar dintre acești cinci doar trei au programe electorale relativ detaliate. Ceilalți trei merg pe vorbire directă, nu vor să lase în urma lor vreun document.  Mai descoperim că promisiunile candidaților sînt specifice unui stat prezidențial, dar noi eram parcă o țară parlamentară. Sînt și viitori președinți care vor să ridice terenuri de joacă, să facă iluminat stradal și  apeducte, ca să nu mai vorbim de pensii. Toți le-ar mări, măcar și de mîine.

 

Renato Usatîi, candidatul PN. Principalele promisiuni ale candidatului Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi țin de lupta cu fenomenul corupției, însă unele acțiuni promise de către acesta nu par fezabile din cauza depășirii prerogativelor președintelui, precum și a lipsei detaliilor privind  sursele de finanțare și instrumentele concrete de realizare.

Andrei Năstase, candidatul Platformei DA. Și candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) Andrei Năstase vine în campanie cu promisiuni legate de combaterea corupției și a elementelor mafiote, însă multe din angajamentele sale nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale sau sugerează că, în dorința de a  face dreptate, acesta ar fi gata să depășească anumite limite de  demarcație a separării puterilor în stat.

Tudor Deliu, candidatul PLDM. Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), este singurul candidat electoral programul căruia se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de președinte al Republicii Moldova. Totuși, multe promisiuni din programul său sînt formulate destul de vag și generalist, fără a menționa cum anume vor fi realizate (ex: susținerea unei reforme autentice în justiție; asigurarea securității naționale și a ordinii publice în limitele și condițiile legii; apărarea democrației etc.).

Igor Dodon, candidat independent. Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), vine cu promisiuni specifice unui stat prezidențial, unde practic toate sferele de activitate din țară depind și de președinte, ceea ce nu găsim în  Constituție. Costul total al promisiunilor electorale se  ridică la circa 120 de miliarde de lei (circa 30 de miliarde de lei pe an), fără  a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care reprezintă circa 10-11% din PIB și peste o treime  din Bugetul Public Național.

Violeta Ivanov, candidata ȘOR. Violeta Ivanov, candidata Partidului Politic ȘOR (PP ȘOR), a venit cu un program electoral care este totalmente în afara mandatului de președinte, este lipsit de fezabilitate, iar multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste. În programul electoral nu se menționează absolut nimic despre domeniile de bază de care este responsabil președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării, în schimb, sînt făcute promisiuni specifice unui deputat (ex: ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari și familiile cu copii) sau primar (ex: iluminat stradal, apeduct și canalizare în sate, parcări moderne în orașe, parcuri și spații publice amenajate etc.)

Maia Sandu, candidata PAS. Programul electoral al Maiei Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este unul vizionar și complex, dar și acesta depășește în multe privințe cadrul de posibilități oferite de Constituție președintelui Republicii Moldova. Costul programului evaluat la 50-55 de miliarde de lei (5-5,5% din PIB), pentru un mandat de patru ani, rămîne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe.

Octavian Țîcu, candidatul PUN. Esența promisiunilor electorale ale candidatului Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țîcu se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează  să-și transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și  provocări prin care trece Republica Moldova.

Dorin Chirtoacă, candidatul „Unirea”. Dorin Chirtoacă, candidatul înaintat de Mișcarea Politică UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socioeconomice mai bune de dincolo de Prut.  Avînd în vedere că în realitățile actuale, la modul practic, nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămîn două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj.