Coronavirusul în Republica Moldova

Datele Ministerului Sănătății din Moldova indică faptul că 98,8 la sută din persoanele decedate din cauza coronavirusului din țara noastră au avut cel puțin o boală asociată, 71% – două și mai multe. În top-3 se regăsesc bolile cardiovasculare (82%), diabetul zaharat (33%) și bolile renale (27%). Alte aproape 20% din persoanele respective au suferit de obezitate de diferite grade.

Virusologul Constantin Spînu, colaborator al Agenției Naționale de Sănătate Publică, a menționat că astfel de informații sînt incluse în statistică, pentru că anume aceste afecțiuni creează un teren favorabil pentru complicații în cazul îmbolnăvirii cu coronavirus.

COVID-19 acționează mai ușor pe fundalul imunodepresiv, de aceea în cazul acestor maladii complicațiile sînt mult mai grave. Toate acestea provoacă insuficiență multiplă de organ, adică încep să cedeze, cîte puțin, sistemul cardiovascular, ficatul, rinichii… Toate împreună pot provoca decesul. Însă mecanismul de declanșare este coronavirusul care „conectează” această cascadă. Mai întîi cedează un organ, apoi altul. Și împreună, aceasta se numește insuficiență multiplă de organ pe fondul infecției de coronavirus, susține virusologul Consatntin Spînu, colaborator al Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Republica Moldova face parte din categoria țărilor care urmează recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și în asemenea cazuri, anume coronavirusul este indicat motiv al decesului, dacă acesta a fost confirmat în condiții de laborator.

La 11 iunie, la un million de locuitori din țara noastră reveneau 92 de decese provocate de coronavirus.

Pentru comparație, în România, acest indice este de 71 la un milion, în Ucraina – 19. Printre liderii mondiali după numărul de decese este San Marino (1238 la un milion) și Belgia (831 la un milion).

Cu toate acestea, noul coronavirus a scos deja la iveală afecțiunile cronice, cu care o parte considerabilă a populației Moldovei se confruntă de mai multe decenii. Cel mai des, anume acestea determină dacă organismul va rezista în lupta împotriva COVID-19. Adesea, aceste afecțiuni sînt influențate de nivelul de trai, accesibilitatea medicinei și chiar migrația de muncă. Iar dacă e să analizăm statistica îmbolnăvirilor în fiecare din aceste cazuri, se va constata că o parte considerabilă a populației țării noastre intră în grupul de risc.

Igor Pocanevici, șeful Biroului regional al OMS în Moldova, este de părere că riscul de infectare rămîne a fi destul de mare. El nu a dispărut nicăieri după relaxarea carantinei. Funcționarul spune că riscul crește odată cu interacțiunea cu un număr mai mare de persoane, de ciculația mai activă ș.a.

De aceea sînt recomandări clare referitoare la persoanele care au depășit vîrsta de 60 de ani și la cele care au afecțiuni asociate – diabet zaharat, hipertensiune, exces de greutate corporală și obezitate. Funționarul se referă la cei care, pînă la urmă, au mai multă nevoie de reanimare. Persoanele care fac parte din acest grup de risc ar trebui să reducă ieșirile și să rămînă acasă, pe cît este posibil.