Trandafiri pentru cei care astăzi nu cîntă

Am văzut în una din zilele trecute un mire și o mireasă făcînd poze. O sesiune foto  dincolo de care ar urma  viața lor lungă și senină, plină cu de toate cîte le-am trăit și le trăim și noi încă.  Bănuiesc că nu era doar o sesiune foto, pentru că,  nu departe,  cîteva perechi de oameni, îmbrăcați neobișnuit de  festiv pentru timpurile astea, pozau și ei  în obiectivul  unor telefoane.  Unii dintre ei aveau măștile trase pe gură, dar  cînd se fotografiau, le scoteau. Evident și mireasa. În istoria care urma a se depăna, prinse în ramă  rămîneau  niște fotografii în care  noi eram exact ca cei de acum un an sau de acum cîțiva ani. Liberi să  stăm lipiți unii de alții, liberi să ne ținem de mînă și să ne cuprindem. Un fals pe care îl acceptăm cu toții cu atîta ușurință, pentru că asta e viața pe care ne-o dorim.  Fără mască.

I-am lăsat oglindindu-se în foaia de oțel a unui lac  cu lebedele retrase undeva, în curtea patronului, pentru că pensiunea nu  avea program deja a patra lună.

Era sîmbătă și era o  zi în care ceva mai înainte ar fi urmat o nuntă  cît satul de mare, cu lăutari   aleși pe placul tinerilor și poate cu Julea, apărută între prima și a doua masă, dacă, desigur, socrii s-ar încumeta să mai pună un ban și pentru  o asemenea amintire.

Știu că lumea nu prea moare de jalea  muzicanților și a interpreților, dar e omenește să ne întrebăm, fără să  lăcrimăm: ”Oare ce fac ei?”  Că mulți dintre ei nu au prea avut salariu de la stat ca să aibă acum un ban picat măcar pe jumătate.  Din ce trăiesc și cînd ar putea face proba de microfon? Că nu poți face nici nunți, nici concerte pe zoom sau cu sălile goale,  cum se joacă acum meciurile de fotbal, amăgindu-ne cu un fundal sonor  băgat de operatori prin studiouri.

La o adică, cu un pic de talent, s-ar putea mima un concert. Cu Mihai Ciobanu sau Julea, cu Botgros sau cu oricine altcineva. Numai că, dacă și se face cumva, haideți să mergem cu falsul pînă în neverosimil: să urce cineva pe scenă cu un buchet de trandafiri.

Constantin OLTEANU