În loc să-mi caut de drum și de păcate, am găsit un buletin

 

Se auzea răpăind un șuvoi de ploaie și toată lumea de lăngă magazinul Varna se repezea să intre în magazinul total ne-bulgăresc, la dos, cum ar veni. Eu – ca toți și, deodată, văd pe asfaltul încă uscat un document, un buletin de identitate. Republica Moldova, nume, prenume, valid, etc., mi s-a părut total original. Primul gănd pe persoană fizică responsabilă, a fost să-l dau vănzătoarei de la chioșc. Văd că doamna e cam în vărstă, deci puțin probabil să aibă treabă cu rețelele de socializare. Buletinul pănă la urmă trebuie fotografiat și plasat pe Facebook, de exemplu. Doamna de la chioșc însă nu părea a fi inițiată în IT, dar poate greșesc, sunt oameni care și la vărsta asta țin minte parole și, din cănd în cănd, se loghinează. Hai mai departe.
Mă apropii de omul de la intrarea în Varna, avea moacă puțin mai aproape de IT. Mi s-a părut mai loghinat. El lua cu un chistol bleo-marin temperatura oamenilor și le indica autoritar, cu privire la agățarea măștilor pe ambele urechi și pe toate aparatele respiratorii. Îi arăt buletinul, matale cunoști așa om, poate l-ai văzut, eu l-am găsit, uite aici. Măsurat am fost din cap pănă-n picioare, cu ochi de sticlă, înspăimăntător de vigilenți, clar ca i s-a arătat în față un tip care dă de bănuit. Nu, nu, dă-te la o parte, nu umbla cu chestii din astea. Cam sălbatică atitudine, dar omul avea doar misiuni sanitar-epidemiologice, înțeleg.
Presiunea atmosferică creștea la propriu și mie îmi veni altă idee – să mă apropii de primul polițist și să-i relatez fabula. Îmi aduc însă aminte cum un coleg a pățit-o acum vreo doi ani, tot cu un buletin găsit în plină stradă. Colega s-a apropiat de un polițist, i-a întins buletinul găsit, uite, dom”le, așa și așa, după care prezentare avea să rămănă perplex și oarecum crăcănat. Polițistul l-a fulgerat cu privirea și i-a zis tăios: ”Ia stai matale, de cănd, mă rog, mergi așa pe drum și găsești buletine?!” Băăă, om al legii, poți să admiți că un alt om, pur și simplu un om al lui Dumnezeu, a găsit nu buletine, ci un buletin, unul! Iată-l! Altă replica polițistă: ”Lasă că vedem noi acuși cine ești și ce găsești. Ia dă-mi buletinul matale!”, se stropși polițistul. Doamne-Dumnezeule, ce-i asta, să nu-mi caut eu de drum și de păcatele mele! Apropo, buletinul găsit de mine în fața magazinului Varna este pe numele STĂVILĂ OLGA. (Stan LIPCANU)